Ministerul Sănătății a anunțat că programul privind depistarea precoce a deficiențelor de auz la nou-născuți se va extinde la nivel național. Din acest an, toate maternitățile din țară vor avea aparatură de screening auditiv, a dat asigurări ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu. România liberă a semnalat recent problemele apărute după ce programul a fost introdus în 17 maternităţi.
Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat că începând din acest an programul de depistare precoce a surdității la nou-născuți se va extinde, cu fonduri europene, la nivel național.
„Pentru dezvoltarea copilului este deosebit de important ca surditatea să fie depistată cât mai devreme pentru a asigura în timp util tratamentul adecvat. Screeningul auzului la nou-născuți este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia chiar din prima lună de viață. Din această cauză am hotărât ca, începând cu anul 2015, să asigurăm procedurile de screening în toate maternitățile și pentru toți copiii nou-născuți. Instruirea personalului -medical, dar și dotarea tuturor celor 150 de maternități de pe teritoriul României cu aparatura de screening auditiv la nou-născut se vor face din fonduri europene. În acest sens, am demarat deja un proiect european”, a declarat ministrul Sănătății. Inițial, programul a demarat în anul 2008, în 17 maternități din țară. În luna -august 2014, ziarul România liberă arăta că, în cei șase ani de funcționare, -programul a fost implementat fără logică, în București fiind 5 spitale în care se putea face screening-ul, dar în maternitățile din Oltenia nici unul.
Părinții s-au arătat reticenți față de program
Mai mult, la nivelul Ministerului Sănătății nu exista o statistică a tuturor cazurilor depistate până atunci. După șase ani de funcționare, România liberă a cerut o statistică cu numărul cazurilor depistate în urma screening-ului și, culmea, Ministerul Sănătății a răspuns că nu deține asemenea date. „Datele privind numărul copiilor depistați cu surditate sunt deținute de unitățile sanitare, în urma constatărilor după consultul de specialitate care a urmat screening-ului”, a fost răspunsul ministrului.
S-a mai constatat atunci o lipsă de cooperare a unor părinți în ceea ce privește retestarea copiilor, au declarat pentru RL surse din sistem. Screening-ul şi diagnosticul au scopuri fundamentale diferite: scopul screening-ului este de a selecta din populaţia generală un număr mic de copii cu cel mai mare risc de a avea hipoacuzie, iar scopul diagnosticului este de a confirma dacă hipoacuzia există şi de a descrie exact felul acestei hipoacuzii.
„Trebuie subliniat că screening-ul nu are nici o valoare dacă nu este urmat imediat de diagnosticul de certitudine a prezenţei, tipului şi gradului hipoacuziei. Din păcate, și la acest capitol stăm prost, urmărirea copiilor care nu au trecut etapa de screening auditiv în maternitate fiind foarte deficitară”, a explicat dr. Mădălina Georgescu, pentru România liberă, în luna august 2014.
Dacă în anul 2013, fondurile asigurate în cadrul programului de screening au ajuns pentru testarea a aproximativ 38.000 de copii, pentru 2015 Ministerul Sănătății își propune testarea a 200.000 de copii.
