Municipalele belgiene de duminica, pe fondul tensiunilor crescande dintre flamanzi si valoni, ofera o avanpremiera a marii dezbateri din 2007 privind repartizarea puterilor intre cele doua comunitati, preludiu posibil al unei sciziuni a Belgiei. In principiu orientata pe miza localelor, campania pentru municipale a fost ocazia unor violente intepaturi intre flamanzi, care reclama puteri mereu mai extinse, si responsabilii valoni, care nu mai par a dori mentinerea cu orice pret a unitatii tarii.
In august, ministrul-presedinte al regiunii flamande, Yves Leterme, a iscat o adevarata furtuna cand a declarat ca valonii nu „au capacitatea intelectuala sa invete olandeza”. Adaugand ca „Belgia nu este o valoare in sine”, aluzie la o eventuala sciziune a tarii, si-a compromis serios sansele de a accede la legislativele din primavara 2007 la postul de premier federal, in timp ce in sondaje, partidul sau CD&V zdrobeste in prezent VLD al primului ministru Guy Verhofstadt. Aluziile arata nodul din gatul flamanzilor lasat de esecul din 2005 al negocierilor privind soarta circumscriptiei Bruxelles-Hal-Vilvorde unde s-a garantat accesul la un sistem judiciar bilingv valonilor ce traiesc la periferia Bruxellesului, in teritoriu flamand, si dreptul de a vota pentru candidatii valoni bruxellezi la legislative si europene.
Sapte milioane si jumatate de belgieni vor vota duminica la alegerile municipale, in atentie fiind scorul extremei-drepte. Privirile sunt indreptate spre Flandra, regiunea unde partidul separatist de extrema dreapta Vlaams Belang (Interesul flamand), disputa primul loc cu crestin-democratii lui Leterme. Desi statele-majore ale celorlalte partide au anuntat mentinerea politicii „cordonului sanitar” contra extremei-drepte, Vlaams Belang are sanse sa il rupa in multe comune flamande, profitand de declinul PS, ceea ce ar permite alesilor Vlaams Belang sa se gaseasca in coalitie la comanda, desigur o premiera. Or, intarirea extremei-drepte in tara ar complica situatia politica in perspectiva marii dezbateri privind un nou partaj al puterii intre comunitatile lingvistice belgiene. Dincolo de scorul extremei-drepte si interesele locale, alegerile de duminica vor permite si masurarea fortelor politice. Analistii se asteapta ca scrutinul local sa fie dificil pentru coalitia premierului Guy Verhofstadt. Partidul liberal-democrat al acestuia – pe care sondajele il plaseaza pe locul patru in Flandra, in urma CDV, a Vlaams Belang si a socialistilor din SPA – ar putea plati scump recenta cearta cu PS in fata caruia a parut ca cedeaza. Fermitatea aratata de Elio Di Rupo contra flamanzilor a fost in schimb bine primita de valoni si probabil ca a reusit sa faca uitate „afacerile” financiare reprosate recent PS-ului.
