Potrivit unui raport al serviciilor secrete occidentale, citat de Reuters, Iranul foloseşte banca chineză Kunlun – filială a China National Petroleum Corp – pentru transferarea de fonduri societăţilor legate de Qods, forţa de elită a Gardienilor Revoluţiei, însărcinată cu răspândirea integrismului, cu asigurarea hegemoniei regimului mollahilor în regiune şi menţinerea lui prin represiunea opozanţilor. Transferurile contribuie la finanţarea operaţiunilor internaţionale ale Forțelor Qods, care furnizează arme, ajută şi antrenează grupuri de militanţi pro-iranieni în Orientul Mijlociu şi nu numai.
Banca Centrală a Iranului (CBI) deţine conturi în banca Kunlun Co. Ltd., o unitate a China National Petroleum Corp. Forţele Qods controlează societăţi iraniene, inclusiv cea numită Bamdad, de cooperare şi dezvoltare a capitalei, şi iniţiază transferuri din aceste conturi spre entităţi chineze controlate direct de Qods, ca Shenzhen Lanhao. „Transferurile de bani din conturi deţinute de CBI cu banca Kunlun sunt iniţiate de -Forţele Qods şi transferate întreprinderilor chineze legate de Qods în vederea rezolvării necesităţilor financiare”, arată raportul citat de Reuters.Trezoreria americană a sancţionat Kunlun în 2012 pentru că a făcut afaceri cu Iranul şi a transferat bani unei entităţi legate de Gardienii Revoluţiei iraniene, atunci nefiind nici o menţiune referitoare la Qods. O dată ce banii sunt transferaţi din Kunlun spre alte entităţi, Forțele Qods îi pot utiliza pentru achiziţii în China şi pentru finanţarea tuturor activităţilor clandestine în alte ţări.
Transferurile suspecte de fonduri iraniene legate de Qods prin intermediul unei societăţi bancare chineze şi al altor firme chineze amintesc dificultatea aplicării sancţiunilor occidentale contra Iranului într-un moment în care SUA şi alte puteri mondiale speră să încheie un acord nuclear cu Teheranul până la 24 noiembrie.
Raportul nu sugerează că guvernul chinez sau banca Kunlun ar fi la curent cu riscul de a avea legătură cu operaţiunile Forţelor Qods, dar se subliniază relaţiile complexe economice ale Teheranului cu Beijingul. Iranul este al treilea furnizor de petrol brut al Chinei, aceasta fiind cel mai mare client al Republicii Islamice, iar sumele care au curs din CBI în Kunlun în cursul unui an au fost de sute de milioane dolari. Când sancţiunile occidentale contra Iranului -s-au accentuat în 2012, Beijingul a recurs la Kunlun ca la principala sa bancă pentru tranzacţionarea miliardelor de dolari pentru plata petrolului către Iran, alte bănci fiind sub efectul sancţiunilor. La finele anului 2013, Kunlun avea un activ de 246,5 miliarde yuani (40 miliarde dolari).
În 2012, sancţiunile Trezoreriei americane vizau banii Iranului proveniţi din exporturile de petrol, dar în noiembrie 2013 s-a acceptat o reducere a restricţiilor privind accesul iranienilor la conturi în virtutea unui acord bilateral cu China şi a unui acord interimar în dosarul nuclear iranian încheiat în aceeaşi lună cu şase puteri mondiale, cu care Teheranul se angajase în negocieri.
Guvernul chinez a declarat că relaţiile comerciale dintre China, Iran şi alte ţări nu violează legile sau rezoluţiile internaţionale şi nu aduc prejudicii nici unui stat.
Terorism şi „afaceri“
Qods furnizează arme, finanţează şi antrenează grupuri de militanţi pro-iranieni în Orientul Mijlociu, ca Hezbollah, Hamas şi miliţiile şiite din Irak. Forţele Qods, decretate de SUA din 2007 partizani ai terorismului, înarmează şi antrenează forţele guvernamentale ale lui Bashar -al-Assad în Siria. Recent, Teheranul a admis că a trimis arme şi consilieri militari în Irak pentru a ajuta forţele guvernamentale şi combatanţii kurzi irakieni încă de la debutul ofensivei jihadiştilor, în iunie. Responsabili iranieni şi kurzi irakieni au evocat şi prezenţa forţelor Gardienilor Revoluţiei pe solul irakian, iar un responsabil al justiţiei iraniene afirma că -generalul Soleimani, celebrul comandant al Forţelor Qods, omul din umbră al puterii iraniene, era prezent alături de forţele kurde în timpul luptelor din august de lângă Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistanul irakian.
Dubiu la Viena
Acordul dintre Iran şi cele şase puteri mondiale – SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China – a permis Teheranului accesul la mai multe miliarde dolari din bunurile imobilizate în bănci din întreaga lume în schimbul asigurării că va reduce programul său nuclear, pe care puterile occidentale îl suspectează că este destinat construirii de arme nucleare. Negociatorii s-au reunit în această săptămână la Viena, în încercarea obţinerii unui acord global ce ar împiedica Iranul să construiască o bombă atomică şi care ar pune capăt sancţiunilor ce au afectat grav economia iraniană. Dar diplomaţii occidentali susţin că un acord încă sub semnul dubiului, existând încă probleme cruciale în discuție.
