Banca de Economii a Moldovei, acuzată că a spălat banii ucigaşilor lui Serghei Magniţki

Ultima bancă de stat din Republica Moldova este acuzată de două companii britanice că a spălat banii mafiei ruse în anul 2008. Cel puţin într-una dintre operaţiuni este vorba despre banii proveniţi din schema de fraudare căreia i-a căzut victimă avocatul Serghei Magniţki.

Portalul EU Observer a dezvăluit vineri că Hermitage Capital, compania aflată în centrul operaţiunii kaghebisto-mafiote în urma căreia a fost ucis Serghei Magniţki, a depus în luna iunie 2012 o plângere la Procuratura din Chişinău în care acuza Banca de Economii că a spălat 53 de milioane din banii mafiei ruseşti în 2008. Ieri, premierul Vlad Filat a solicitat autorităţilor să verifice scrisoarea unei alte firme britanice, care a acuzat BEM că a spălat, tot în 2008, 5,4 miliarde de ruble (aproximativ 195 milioane de dolari, la cel mai puternic curs rublă/dolar înregistrat în 2008). În 2008, stăpân absolut la Chişinău era comunistul Vladimir Voronin.

Hermitage Capital, Magniţki, grupul Kluyev şi Banca de Economii

În 2007, Hermitage Capital, companie cu sediul în Marea Britanie, condusă de William Browder, era cel mai mare investitor de pe piaţa rusă. În acel moment, un grup mafiot numit grupul Kluyev, alcătuit din foşti ofiţeri ai serviciului de infor­maţii rus, FSB, fost KGB, poliţişti, procurori şi membri puternici ai crimei organizate au supus Hermitage unui atac criminal fără precedent. I-au confiscat câteva companii pe care le-au falimentat pentru a solicita din partea statului returnări de taxe în valoare de 230 de milioane de dolari. Autorităţile ruse au acuzat Hermitage de evaziune fiscală şi
l-au declarat pe Browder persona non grata în Rusia.

Magniţki, avocat în cadrul unei companii de audit care avea drept client Hermitage, a dezvăluit întreaga schemă şi a acuzat de corupţie înalţi oficiali guvernamentali, din poliţie şi procuratură. Sfârşitul se ştie. Magniţki a fost acuzat de evaziune fiscală împreună cu Hermitage, arestat, iar în noiembrie 2009, după un an de bătăi, torturi şi refuz al celor mai elementare drepturi, Magniţki a murit din cauza rănilor, legat pe un pat de închisoare. Congresul Statelor Unite a adoptat o lege cu numele lui prin care a îngheţat conturile din băncile americane ale oficialilor ruşi implicaţi în acest caz şi le-a interzis să intre pe teritoriul american, cazul devenind şi un motiv de tensiune între Rusia şi Uniunea Europeană. Iar Bill Browder caută dreptate inclusiv în Moldova, ţară care doreşte să adere la Uniunea Europeană.

Hermitage a intrat în posesia unor documente potrivit cărora grupul Kluyev a virat în 2008, 53 de milioane de dolari
dintr-un cont al băncii ruseşti Krainiy Sever în două conturi ale Băncii de Economii a Moldovei.

Mai târziu, Banca de Economii a virat la rândul ei banii în mai multe conturi din Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia şi Lituania. Cipru este deosebit de relevant aici, pentru că luna trecută serviciile de infor­maţii germane au realizat un raport în care acuzau băncile cipriote că spală banii mafiei ruseşti. Cipru se află totodată în căutarea a 16 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru salvarea propriului sistem financiar, iar Germania a invitat deschis Rusia să participe la această salvare alături de UE, date fiind relaţiile strânse dintre cele două ţări.

Browder a declarat pentru EU Observer că „Moldova este un punct-cheie de tranzit cheie pentru banii spălaţi în cazul Magniţki, astfel încât o investigaţie autentică ar spori în mod expo­nenţial capacitatea agenţiilor europene de aplicare a legii de a-i aresta şi a-i expune public pe oamenii care se află în spatele acestor reţele mafiote“ şi a avertizat că „ceea ce fac sau nu moldovenii ar putea fi un test dacă sunt sau nu un partener pe care să te poţi baza într-o viitoare includere în structurile europene“. Drept pentru care Centrul Naţional Anticorupţie a declanşat o anchetă, iar premierul moldovean Vlad Filat a promis că va monitoriza personal cazul.

Lovitura a doua

Ieri, lucrurile s-au agravat pentru Banca de Economii a Moldovei. Mai multe portaluri de ştiri au difuzat informaţia că, pe 5 februarie, Filat a trimis o solicitare scrisă Centrului Naţional Anticorupţie, Ministerului de Interne şi Procuraturii Generale să-l informeze cu privire la scrisoarea primită de aceste instituţii de la firma de avocatură Brown Rudnick în iunie 2012. În adresă Filat aminteşte că „pe data de 1 iunie, în adresa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din Moldova a fost remisă scrisoarea de la firma de avocatură Brown Rudnick (Londra). Această scrisoare oferă informaţii detaliate, rezultate în urma unor investigaţii independente, conform cărora, în perioada anului 2008, Banca de Economii a fost implicată în activităţi de spălare a 5,4 miliarde de ruble“. 5,4 miliarde de ruble însemnau, în decembrie 2008, la cea mai bună cotaţie a rublei, aproximativ 195 de milioane de dolari. „Informaţii detaliate rezultate în urma unor investigaţii independente“ înseamnă că Brown Rudnick, care reprezintă Hermitage Capital, a trimis un set de documente care dovedesc faptul că în 2008 Banca de Economii a Moldovei a funcţionat drept placa turnantă a spălării banilor obţinuţi de grupul Kluyev din operaţiunea căreia i-a căzut victimă nevinovată Magniţki. Este adevărat, în 2008, stăpânul Moldovei era Vladimir Voronin, dar dacă Filat va încerca să protejeze banca de concluzia că a acţionat în slujba crimei organizate ruse şi-ar putea pierde orice credibilitate va fi câştigat în Europa.

În mlaştinile politicii moldoveneşti

Fiind singura bancă comercială de stat, Banca de Economii se află şi astăzi în centrul unei lupte între grupurile de interese politico-economice. În 2011, BEM a fost supusă unui aşa-numit „atac raider“ prin care 18,5% din acţiuni urmau să fie atribuite unor companii private off-shore. „Raider“ sună englezeşte, dar este o invenţie pur rusească. Pe scurt, firme private apărute peste noapte descoperă dintr-o dată că au anumite pretenţii financiare de la o bancă sau, cum a fost cazul cu Hermitage, chiar de la o companie privată.

Reprezen­tanţii acestor firme obscure fac plângere la poliţie sau se adresează unei judecătorii de provincie să li se facă dreptate. Şi atunci, prin forţa statului şi/sau a sistemului de justiţie coruptă, autorii atacului se văd dintr-o dată înstăpâniţi pe bunuri care nu le aparţin. A fost metoda principală de „privatizare“ în Rusia şi se practică şi azi cu succes. Nu se ştie nici până astăzi cine a orchestrat atacul asupra BEM, dar cele mai multe suspiciuni se îndreaptă spre omul de afaceri Vlad Plahotniuc, actualmente vicepre­şedinte al Parlamentului şi omul din umbra lui Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi al Partidului Democrat.

Dar problemele BEM nu se opresc aici. La începutul anului s-a descoperit că BEM a ieşit pe pierdere anul trecut pentru că a dat credite neperformante în valoare de 300 milioane de lei (aproximativ 18,5 milioane euro). Fostul preşedinte Grigore Gacikevici a fost oprit de poliţie pe aeroportul din Chişinău şi a fost pus sub acuzare că şi-a împrumutat prietenii de afaceri cu milioane de euro. Situaţia a devenit obiect de dispută între cele două partide membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, şi Partidul Liberal Democrat, condus de…Vlad Filat. Ambele se acuză reciproc că poartă responsabilitatea pentru situaţia gravă a băncii şi ambele au, probabil, dreptate.