L’Express relevă „afacerea PKK” la Paris, unde astăzi Antoine Comte, avocatul unui membru al mişcării kurde intenţionează anularea unei proceduri antiteroriste, evocând o „manipulare”. O afacere ieşită din comun care s-a derulat la Paris, în care figurează un lider kurd, un scriitor cunoscut şi un agent infiltrat. Într-o primă fază, în 2011, într-un mare hotel din Paris, emisarul PKK i-a propus scriitorului Paul-Loup Sulitzer un contract pentru editarea unei cărţi despre gherila marxistă kurdă. Totul a rămas literă moartă, fiind motivat preţul prea mare cerut de scriitor.
A urmat un episod doi, în 2012, în care au fost amestecaţi un poliţist francez infiltrat, numit „Antoine”, care a propus vânzarea de rachete Milan, într-o braserie pe Montparnasse. Agenţi israelieni ai fost şi ei în joc, afacerea pe care Comte o vrea anulată în faţa Camerei de instrucţie din Paris, având toate ingredientele unui thriller internaţional, pe fondul luptei antiteroriste, de spionaj şi de lovituri răsucite. În rolul principal se află Adem Uzun, un cadru apropiat de PKK, membru al Congresului naţional kurd, în exil la Bruxelles. Anglofon, germanofon, legat de medii diplomatice, acest lider kurd cu o faţă de vultur este una din principalele legături politice ale gherilei angajată din mijlocul anilor 1980 într-o luptă armată cu statul turc.
O luptă pentru independenţa totală a Kurdistanului apoi, astăzi, pentru o largă autonomie a acestui teritoriu situat la graniţele Irakului, Iranului şi Siriei. Conflictul s-a soldat cu peste 40.000 de morţi. UE a clasat PKK printre organizaţiile teroriste dar practic, Bruxelles, Berlin, Haga sau Paris oferă reprezentanţilor cauzei kurde o mare marjă de manevră politică, cu condiţia să nu încalce legile naţionale. La finele anului 2011, când prima tentativă de negocieri secrete între guvernul turc şi PKK eşuase, Adem Uzun a debarcat la Paris pentru căutarea de relaţii influente, franceze şi israeliene. Prima încercare cu scriitorul Sulitzer a eşuat.
În vara lui 2012, Uzun revine la Paris şi justiţia antitero franceză a estimat că el căuta achiziţionarea de arme. Şi nu de orice fel, ci redutabile rachete antitanc Milan, în valoare totală de 2 milioane euro. Judecătorul de instrucţie parizian, Thierry Fragnoli a decis o operaţiune de infiltrare, efectuată de sub-direcţia antiteroristă a poliţiei judiciare, SDAT. Punctul-forte al dosarului. Francezii au fost alertaţi în aprilie 2012 printr-o informaţie secretă „anonimă” şi deşi nu a fost niciodată citată, sursa era fără dubii – serviciile secrete turce.
În deplasările sale în Europa, Adem Uzun utiliza o linie telefonică clandestină, reperată rapid de SDAT şi plasată sub ascultare. Trei luni după acea informaţie, poliţia judiciară a pus în lucru operaţiunea de infiltrare, autorizată şi codificată în Franţa după 2004. Şi aşa, au apărut în acţiune un om de afaceri kurd, un avocat de afaceri şi un intermediar. Se vedeau, se revedeau, schimbau telefoane, în mod codificat. Până la apariţia personajului esenţial – „Antoine”, în realitate un agent francez sub acoperire, care s-a prezentat ca negociator de „material puţin mai special”. El a insistat ca un cadru PKK să vină să-l întâlnească la Paris.
Ca urmare, Adem Uzun deschide uşa braseriei Montparnasse în octombrie 2012. Ce şi-au vorbit? Transcripţia convorbirii face obiectul unei bătălii între experţi, din cauza zgomotului mediului ambiant şi ofiţerii poliţiei judiciare au transcris adesea „inauzibil”. Încercau să protejeze pe cineva? Un lucru este cert – în cursul discuţiilor a fost evocată problema unei plăţi cash. Toamna, Uzun a fost arestat dar alţi spioni ştiau că Ankara se va angaja în noi negocieri cu PKK şi Uzun era una din cheile procesului. Avocatul său, Antoine Comte caută acum anularea procesului său din Paris.
