Prima autostradă a Banatului a rezistat mai puţin de un an, iar acum are nevoie de reparaţii serioase.
Au apărut primele probleme la autostrada Arad-Timişoara, inaugurată cu mare fast, de fostul premier Emil Boc, care împreună cu ministrul Transporturilor de atunci, Anca Boagiu, a făcut testul paharului. Cei doi, într-un autoturism Dacia Duster, au parcurs tronsonul Arad-Timişoara cu un pahar plin de apă pe bord şi au spus la Arad că apa nu s-a vărsat. La opt luni, au apărut craterele şi autostrada are nevoie de reparaţii. Şi tronsonul Arad-Nădlac se confruntă cu probleme şi riscă să piardă din finanţare, ceea ce arată că în România sunt construite drumuri de slabă calitate, dar la preţuri exorbitante, iar regii asfalturilor prosperă.
Autostrada Arad-Timişoara a fost motiv de bucurie pentru arădeni, deşi practic se termină în câmp, la 16 kilometri de Timişoara, iar coborârile intermediare sunt încă impracticabile. Tronsonul a fost inaugurat chiar dacă nu a fost încă terminat. Nici centura Aradului în regim de autostradă nu a fost finalizată la timp. Dar tronsonul a fost considerat un pas care leagă România de autostrăzile Vestului. Numai că bucuria a durat mai puţin de un an şi au apărut primele cratere. Dacă şoferii nu reduc viteza, riscă să piardă controlul volanului şi să producă accidente. Biroul de Poliţie Autostrăzi Vest a solicitat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România impunerea de restricţii şi amplasarea de indicatoare de limitare a vitezei.
Circulaţia va fi dirijată pe un singur sens, ceea ce face ca autostrada, la mai puţin de un an de funcţionare, să fie la fel ca un drum judeţean. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au spus că problemele au apărut pentru că autostrada nu a fost încă finalizată şi nu există pe toată lungimea drumului şanţuri de scurgere. Arădenii râd şi spun că cei de la Bucureşti nu au aflat că în vestul ţării a fost secetă, iar apa pe care o invocă că a stricat autostrada a existat doar în imaginaţia unor funcţionari plătiţi bine din bani publici. Constructorul trebuie să remedieze toate problemele până la finalul lunii septembrie. Dar ce mai contează: avem autostradă care a costat mai mult ca la bulgari, care se termină în câmp şi care după nici un an trebuie reparată. Acest lucru poate fi considerat un adevărat succes pentru drumarii români.
Primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, doar 5%
Probleme majore există şi la tronsonul de autostradă Arad-Nădlac, în special la porţiunea Pecica-Nădlac. Acesta ar trebui realizat de asocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Construcao – Donep Construct. Contractul are o valoare de 115,8 milioane euro – 85% din bani provin din Fondul de Coeziune, fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, şi 15%, de la Guvernul României. „Construcţia autostrăzii a fost însoţită de numeroase acte de corupţie. Noi am semnalat încă de la acordarea despăgubirilor pentru terenuri preţurile foarte mari plătite de stat şi faptul că mai mulţi lideri PDL, direct sau prin intermediari, s-au îmbogăţit în urma sumelor plătite de stat”, a declarat consilierul judeţean USL Dorel Căprar. El însă nu a explicat de ce fostul Guvern PSD, condus de Adrian Năstase, nu a pornit acest proiect, deşi existau banii europeni pentru finanţarea lui şi în perioada 2000 – 2004.
Păcate originare
Probleme au existat încă de la început: „băieţii deştepţi” au fost despăgubiţi cu sume mult mai mari decât restul proprietarilor de terenuri. Proiectul iniţial a fost realizat, probabil, dintr-un birou, pentru că, pe teren, banda de decelerare din planurile frumoase ale proiectanţilor ajungea în Ungaria. Pentru a remedia situaţia, constructorul a reintrodus autostrada în România, dar pe terenurile unor alţi proprietari. Apoi, au fost „uitate” subtraversările, iar agricultorii din zonă parcurg zeci de kilometri pentru a-şi munci pământul. Probleme au fost şi la materialul folosit, care a dus după o lună de muncă la surparea autostrăzii. Apoi, partenerul român nu şi-a mai plătit muncitorii, care au plecat. Uniunea Europeană şi-a trimis reprezentanţii la Arad, care au constatat că acest tronson este realizat în proporţie de sub 5%, iar România riscă să piardă o parte din finanţarea europeană.
