Regimul de la Damasc pare hotărât să reprime protestele cu orice preţ; în ultimele săptămâni au fost arestate peste 9.000 de persoane. Recent, şi reprezentanţii presei internaţionale au intrat în vizorul autorităţilor siriene: jurnalista americano-canadiană Dorothy Parvaz a dispărut pe 29 aprilie.
Cinci morţi în Homs, treisprezece în Daraa şi unul în Jasem – acesta este bilanţul sângeros al zilei de miercuri, când forţele de ordine s-au dezlănţuit în oraşele în care au avut loc proteste împotriva regimului lui Bashar al-Assad. În Homs şi Daraa, tancurile armatei au tras în două cartiere rezidenţiale, iar în Daraa, două persoane au fost împuşcate de lunetişti.
Protestele Uniunii Europene şi impunerea unor sancţiuni împotriva unor membri ai elitelor politice şi militare siriene nu pare să fi avut vreun impact asupra brutalităţii de care dă dovadă regimul de la Damasc. Najati Tayara, un activist din Homs, a declarat că „forţele de securitate terorizează centrele urbane”. În Alep, al doilea oraş sirian ca mărime, poliţia a dispersat violent o demonstraţie paşnică la care participau circa 2.000 de studenţi, iar la Damasc a fost arestat Mazen Adi, unul dintre liderii Partidului Democratic Popular din opoziţie.
Tot miercuri, Siria şi-a retras candidatura pentru un loc în comisia Drepturilor Omului a ONU, ambasadorul Bashar Ja’afari, declarând că Damascul „şi-a reconsiderat priorităţile” şi va candida din nou în 2013. Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Susan Rice, a afirmat că „ţările asiatice au avut bunul simţ să îşi retragă susţinerea pentru o ţară care tocmai îşi ucide proprii cetăţeni pe străzi, arestând mii de oameni şi terorizând întreaga populaţie care nu doreşte decât să îşi exprime cerinţele pe cale paşnică”.
Presa nu este dorită la Damasc
Conform Comitetului Internaţional pentru Protecţia Jurnaliştilor, cel puţin cinci jurnalişti au dispărut în Siria de la începutul protestelor. Unul dintre ei este Dorothy Parvaz, reporter pentru canalul de ştiri al-Jazeera English.
Parvaz s-a născut în Iran, emigrând însă în Canada la vârsta de 12 ani împreună cu părinţii săi, ea deţinând de asemenea şi cetăţenia americană. După ce a terminat facultatea de jurnalism a universităţii British Columbia, Parvaz a lucrat la Seattle Post-Intelligencer înainte de a trece la al-Jazeera.
Pe 29 aprilie, Parvaz a aterizat la Damasc, unde a fost reţinută de autorităţile siriene. Acestea au declarat că Parvaz s-a folosit de un paşaport iranian expirat, că ar fi afirmat iniţial că a venit în Siria ca turistă şi că nu ar fi declarat aparatura electronică pe care o purta la ea – şi nici o sumă mare de bani. Autorităţile siriene, care în urma protestelor nu mai acordă vize jurnaliştilor străini, susţin că pe 1 mai Dorothy Parvaz a fost deportată în Iran – însă nici un membru al familiei jurnalistei nu a reuşit să intre în contact cu aceasta.
Atât al-Jazeera cât şi ambasadele Statelor Unite, Canadei şi Iranului au cerut guvernului de la Damasc eliberarea lui Parvaz, dar, deşi informaţia că aceasta s-ar afla acum la Teheran nu este credibilă, altă sursă nu există: autorităţile iraniene nu au comentat încă asupra cazului Parvaz. În acest context, familia acesteia aşteaptă în continuare, cu nerăbdare, un semn de viaţă din partea jurnalistei.
Larry Johnson, un fost coleg al lui Dorothy Parvaz de la Seattle Post-Intelligencer, a lansat alături de alţi jurnalişti o serie de evenimente la universitatea din Seattle pentru a aduce cazul Parvaz în atenţia opiniei publice americane; conform informaţiilor lui Johnson, Dorothy Parvaz se află în Iran, însă, după cum a declarat el pentru România Liberă, „nu există nici un motiv pentru a o deţine acolo, Dorothy nu a comis nici o crimă împotriva Iranului.”
