» In tarile occidentale si in cele din Orientul Mijlociu arta se vinde foarte bine, in ciuda crizei mondiale. Ba chiar situatia economica mondiala pare sa fie momentul propice pentru investitiile in arta.
» In Romania insa criza nu afecteaza arta contemporana. Lucrarile se vand prost, ca si pana acum.
In urma cu doar o luna, cea mai mare licitatie a casei Christie’s din Paris, care a scos la vanzare operele de arta ce au apartinut cuplului Yves Saint Laurent-Pierre Bergé, a strans 373,9 milioane euro, stabilind un record mondial pentru cea mai scumpa colectie privata licitata vreodata. Iar specialistii spun ca este doar inceputul investitiilor in arta in 2009.
Tudor Octavian: "Arta romaneasca este inexistenta in lume"
In Romania lucrurile stau cu totul altfel. Criticul de arta Tudor Octavian este de parere ca, la noi, comertul cu arta a cazut complet. Sambata trecuta, la casa Alis din Bucuresti nu si-au gasit cumparatori doua lucrari semnate de Tattarescu si Darascu, estimate initial la 115.000 lei, respectiv 65.000 lei. La inceputul lunii martie nu s-au vandut, tot la o licitatie din Bucuresti, la GoldArt, picturile "Nud", de Nicolae Tonitza, si "Ciobanas", de Nicolae Grigorescu, estimate la 366.000 lei, respectiv 143.000 lei.
"E vorba aici de un anume comert, cel cu valori medii si mici. Lucrarile importante, cu un interes patrimonial, se vand pe sub mana. Nu se expun, ci sunt contactati direct marii cumparatori. Putini isi fac cu adevarat aceasta placere, sa investeasca in arta cu adevarat valoroasa", spune Tudor Octavian. In ce priveste arta tanara, a creatorilor de pana in 40 de ani, criticul crede ca acestia afiseaza in galerii preturi "de constructie", adica "pun preturi de 3-4.000 de euro, insa in realitate, in ateliere, lucrarile se vand cu 1.000 de euro. Artistii de 50-60 de ani, stabili financiar, isi permit sa astepte, sa refuze". "E clar ca schimbarile de pe piata mondiala de arta, in plina criza, pe noi nu ne afecteaza deloc. si asta pentru ca noi nu participam la licitatie, nu participam la cote. Arta romaneasca este inexistenta in lume. Arta romaneasca este noua, abia de la 1900 incoace. Iar noi nu avem legi care sa forteze intrarea de opere romanesti pe piata din tara. Dupa ‘90, un Patrascu, un Grigorescu, un Pallady au inceput sa se vanda in tara cu preturi de 15 sau chiar 20 de ori mai mari decat pe pietele europene. Au fost omorati din nou, astfel", ne-a mai spus Tudor Octavian.
Expertii occidentali cred ca 2009 ar putea deveni cel mai bun an pentru achizitia de arta
In Occident, semnalul pentru investitii a fost dat de licitarea colectiei Yves Saint Laurent, al carei rezultat a depasit orice pronostic. si totusi, care sunt tendintele in comertul de arta si cum este perceputa criza in acest domeniu? Potrivit expertilor citati de publicatia ArtNews, anul 2009 ar putea deveni cel mai bun an pentru achizitia de arta. "Este cel mai bun moment pentru a cumpara", crede Don Rubell, unul dintre colectionarii de top din SUA. "Chiar daca doare, as cumpara chiar acum", a mai spus si Peter Marzio, director al Muzeului de Arte Plastice din Houston. "Daca aveti lichiditati, aceasta este perioada in care trebuie sa negociati", mai spune si Michael Findlay, directorul Acquavella Galleries din New York. Iar William Ruprecht, director executiv la Sotheby’s, atrage atentia ca "exista oportunitati de necrezut". Si in Orientul Mijlociu se cumpara arta contemporana pentru megamuzee.
"Este nevoie de curaj pentru a cumpara intr-un moment ca acesta, dar recompensa este foarte mare"
Roland Augustin, presedinte al Asociatiei dealerilor de arta din America, este "foarte optimist" referitor la anul 2009. "Este dureroasa aceasta contradictie, inflatia creeaza o oportunitate pentru piata de arta. Apreciez asta. Colectionarii sunt bineveniti. Speculatiile, in ultimul timp, au pierit", spune Augustin. El crede ca, de acum inainte, cumparatorii vor fi mult mai atenti la valoarea lucrarilor de arta, "vor reveni la adevaratul limbaj al artei", in detrimentul tratarii ei ca pe o simpla marfa, cum se proceda pana acum. In acelasi timp, si artistii vor fi mai precauti, mai selectivi, mai aplecati spre crearea de opere cu adevarat valoroase. "Artistii, in multe situatii, s-au risipit ei insisi in ultimii zece ani", incheie dealerul.
Parerile sunt insa impartite. Exista voci care sustin ca vremurile bune s-au incheiat: "Actuala economie ofera oportunitati pentru colectionarii care aveau probleme foarte mari sa achizitioneze lucrari de arta de o calitate superioara, imposibil de realizat inainte. Acum este momentul pentru calitate. Toata lumea spunea ca achizitiona cele mai bune lucrari, dar nu era asa", spune Marzio. "Adevaratii colectionari inca achizitioneaza, doar ca acum mai putin", spune si Pierre Lévai, presedintele Marlborough Gallery.
Raymond J. Learsy, un celebru colectionar din New York, este de acord cu asta: "Intotdeauna am simtit diferit piata de arta fata de piata financiara. Oamenii care sunt cu adevarat interesati de arta seamana cu fumatorii. Nu se pot lasa". Rubell, de pilda, a marturisit ziaristilor ca cele mai bune piese din colectia sa au fost cumparate in timpul ultimei recesiuni. "Este nevoie de curaj pentru a cumpara intr-un moment ca acesta, dar recompensa este foarte mare. Lucrurile sunt disponibile acum. Se pot purta negocieri. Cumperi lucrari de la artisti recunoscuti, care au o istorie, ori cumperi de la cei foarte tineri. Intotdeauna va exista o noua generatie de artisti", zice el.
Rezonabil pentru colectionari este faptul ca nu mai trebuie sa ia o decizie in graba; ei se afla pe listele galeriilor in asteptarea lucrarilor anumitor artisti diparuti. Acest lucru este observat si de dealerul de arta Edward Winkleman, care spune ca "privitul nu costa". Chiar daca acum nu au bani, colectionarii pot cauta in galerii opere pe care le pot cumpara poate mai tarziu, pot intra in dialog cu galeristii si cine stie… "Oricum, sunt anuntate reduceri mari din partea dealerilor de arta, chiar pe termen indelungat", mai spune Winkleman.
De asemenea, s-au schimbat sistemele de plata si la licitatii. Organizatorii spun ca au mai micsorat din garantii, ca nu mai ofera chilipiruri pe comisioanele percepute de la vanzatori si inaspresc creditarile cumparatorilor. Au mai fost revizuite si preturile estimative.
Muzeele au facut de asemenea planuri de schimbare. Unele au redus din personal si din buget. John Pope-Hennessy, presedintele sectiei europene de pictura a Muzeului Metropolitan de Arta, povesteste cum a fost afectat in ultima perioada de turbulentele economice. "Unele dintre cele mai valoroase picturi ale Muzeului Metropolitan, inclusiv «Adoratia pastorilor» de Andrea Mantegna, «Mezzetin» de Jean Antoine Watteau sau «Moartea lui Socrates» de Jacques-Louis David, au venit in timpul Marii Depresii, in anii ‘30, deoarece oamenii au fost obligati sa vanda", spune el.
