Între multele destinaţii de vacanţă din Delta Dunării, satul Mila 23, cu numai 493 de locuitori, are un farmec aparte. Este localitatea care înfăţişeză cel mai fidel specificul satului lipovenesc din Delta Dunării. În ultimii ani, satul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă din punct de vedere turistic.
Toate casele din Mila 23 sunt cu prispă, exceptând, bineînţeles, pensiunile turistice construite de localnici în ultimii ani. Intrarea în curte sau în gospodărie se face, obligatoriu, dinspre malul Dunării Vechi. Ferestrele caselor sunt de dimensiuni mici, din lemn vopsit cu albastru. La fel şi pereţii locuinţelor din acest sat – ca de altfel majoritatea caselor lipoveneşti din Deltă -sunt zugrăviţi cu var albăstrui. Este vorba de o nuanţă de “siniliu” specifică satelor lipoveneşti. Localnicii spun că nu este întâmplătoare utilizarea preponderentă a culorii albastru deschis la tâmplăria şi pereţii locuinţelor din preajma apelor. Potrivit acestora, culoarea “sinilie” este o armă eficace de apărare împotriva “hoardelor” de ţânţari care pot face viaţa amară sutelor de turişti ce trec pragul sătenilor din Mila 23. Satul este locuit doar de ruşi lipoveni. Bătrânii satului povestesc că înaintaşii lor s-au aşezat pe Grindul Mila 23 în urmă cu aproximativ 200 de ani după ce au fugit din Rusia pentru că au refuzat să se supună poruncilor ţarului Petru de a-şi tăia bărbile şi de a recunoaşte modificările aduse canonelor bisericeşti din Imperiul de Răsărit. Sătenii sunt între cei mai iscusiţi pescari din Delta Dunării, iar mânuirea vâslelor este o altă faimă a locuitorilor acestui sat. Această faimă a căpătat, în ultimele decenii, cu ajutorul câtorva localnici, renume mondial. De la Mila 23 au plecat în anii ’60 mai mulţi canoişti şi kaiacişti care au adus României un număr impresionat de meda¬lii olimpice, mondiale şi europene. Ivan Patzaichin este cel mai cunoscut dintre cei care au fost luaţi din bărcile lor pescăreşti de antrenori de kaiac şi de canoe din Bucureşti şi au devenit, în scurt timp, campionii invincibili. Alături de Patzachin s-au mai aflat canoistul Serghe Covaliov şi kaiacistele Agafia Buhaev şi Culina Popov. Aceşti mari sportivi au rude apropiate în satul Mila 23. Acestea le deapănă turiştilor veniţi în vacanţă aici poveşti fascinante din copilăria acestor mari sportivi.
Unităţi turistice de la două la cinci stele
Arhaicul sat pescăresc Mila 23 a devenit, în ultimii ani, un veritabil centru turistic al Deltei Dunării. În această localitate au fost autorizate zece pensiuni de diferite dimensiuni, care asigură locuri de cazare pentru aproximativ 150 de turişti şi celebrele festinuri pescăreşti. Este vorba de baze turistice clasificate de la două la cinci stele.
La cele cu confort mai scăzut un loc de cazare costă între 40 şi 80 de lei, iar la cele de patru şi cinci stele preţul este cuprins între 120 şi 150 lei. În lunile iulie şi august, satul Mila 23 devine neîncăpător. Vaniuşa Artimon, primarul comunei Crişan, de care aparţine localitatea, spune că “investiţiile realizate pentru îndiguirea satului şi pentru finalizarea instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă au sporit semnificativ potenţialul turistic al localităţii din inima Deltei”.
Specialiştii în turism susţin că cei care optează pentru petrecerea vacanţei la Mila 23 trebuie să aibă la dispoziţie, obligatoriu, minimum cinci zile. Asta, deoarece, atunci când ajungi în inima Deltei, trebuie să vizitezi lacurile, canalele şi bălţile din preajma satului. Localnicii sunt foarte pricepuţi la pescuit şi în doar câteva zile îi învaţă pe cei mai nepricepuţi turişti arta pescuitului. Pentru a beneficia de o vacanţă la Mila 23, în pensiunile turistice sau în casele localnicilor, turistul trebuie să ajungă, mai întâi, în municipiul Tulcea, de unde, cu nava clasică sau cu cea rapidă, care circulă pe traseul Tulcea-Sulina, pleacă spre satul Crişan. De aici există curse locale cu şalupe până la Mila 23. Turiştii care-şi rezervă din timp locuri de cazare la pensiunile din Mila 23 pot opta şi pentru transportul cu nava proprietarilor respectivelor baze turistice sau pot închiria o şalupă rapidă de pe faleza Dunării din Tulcea.
