Preşedintele rus curtează şi finanţează partidele populiste din Europa pentru a câştiga influenţă în UE, susţine The Independent. În Franţa, Frontul Naţional, de extremă dreapta, a primit recent un împrumut de 9 milioane euro prin intermediul unei mici instituţii financiare cu legături ce duc spre un apropiat colaborator al lui Vladimir Putin, pentru a finanţa campania partidului la alegerile regionale de anul viitor. În Rusia, Putin se păzeşte de astfel de situaţii şi a promulgat o lege care interzice finanţarea partidelor politice ruse din străinătate.
Vladimir Putin este suspectat că se află în spatele unei trezorerii şi al extraordinarei ofensive ruse de şarm pentru seducerea partidelor populiste de extremă dreapta în Europa cu scopul creşterii influenţei Kremlinului în Uniunea Europeană. În cursul ultimelor săptămâni, obiectivele Moscovei au inclus xenofobul partid Frontul Naţional şi politicieni francezi, ca şi trei partide germane, Partidul neo-nazist naţional democrat (NPD), Aternativa eurosceptică pentru Germania (AFD) şi social-democraţii SPD.
La finele lunii septembrie, banca rusă First Czeck-Russian Bank (FCRB) a acordat un împrumut de 9 milioane euro Frontului Naţional, partidul Marinei Le Pen, după cum a confirmat trezorierul formaţiunii extremiste, Wallerand de Saint-Just. Într-un articol apărut în Mediapart se dezvăluie „un intens lobby al liderilor FN la Moscova” şi se evocă o întâlnire în februarie între Marine Le Pen şi deputatul naţionalist Alexandre Mihailovici Babakov, al cărui nume apare pe lista persoanelor vizate de sancţiunile UE contra Rusiei, dar şi cu preşedintele Putin. Site-ul subliniază că acest credit pune problema originii fondurilor şi a unei eventuale ingerinţe străine în viaţa politică franceză şi precizează că banca este „de facto în mâinile unui fost cadru bancar al statului rus”, Roman Iakubovici Popov. Banca ceho-rusă FCRB este practic necunoscută în Occident şi media germană declară că o parte majoritară a acţiunilor instituţiei financiare este deţinută de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, apropiat colaborator al lui Putin. Creditul bancar către FN a fost urmat de dezvăluirea detaliilor unui document privind strategia Moscovei în care se sugerează că Putin a fost avizat să încerce influenţarea politicii europene prin acest creditor.
Putin, bancherul extremiştilor
Cotidianul Bild a publicat fragmente dintr-un articol al Centrului de Reflexie cu sediul la Moscova, intitulat „Putin, noul lider al conservatorismului internaţional”. Documentul descrie cum preşedintele rus poate influenţa ţări din UE, printre care Germania, partener comercial european. Analiştii spun că mişcarea este o tentativă a Kremlinului de a găsi amici europeni care susţin poziţia Rusiei în Ucraina. „Rusia se simte izolată şi va reveni la conservatorismul său instinctiv, ca în secolul dinaintea primului război mondial”, estimează Christian Wipperfurth de la Asociaţia germană de politică externă. Până în prezent, Putin s-a bazat pe amicii săi germani, ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, pentru a exercita o anume influenţă politică la Berlin. Schröder, care lucrează pentru gigantul rus al energiei, Gazprom, l-a descris pe Putin drept un „democrat impecabil”…
Documentul Centrului de Reflexie sugerează că Moscova ar putea repeta strategia faţă de FN pentru a influenţa noii veniţi în zona dreptei euroscepticilor, AFD din Germania, şi recomandă finanţarea acestui partid german cu aurul Rusiei sau utilizarea partidului ca intermediar pentru negocieri cu scopul reumplerii seifurilor. O parte a strategiei anti-euro a AFD este de a gestiona finanţele sale în aur şi din octombrie partidul a vândut acest metal în valoare de 2,1 milioane euro. Liderul adjunct al formaţiunii, Alexandre Gauland, este un transfug din rândul creştin-democraţilor conservatori ai Angelei Merkel, care a avertizat de câteva ori că sancţiunile occidentale slăbesc Rusia.
Kremlinul este suspectat că a fost în spatele unui „summit pentru pace” destinat să explice poziţia actuală a Moscovei în Ucraina, summit desfăşurat într-un hotel de lux din Berlin, weekendul trecut, în prezenţa a doi membri ai partidului neo-nazist NPD, Gauland şi politicianul veteran al SPD, Egon Bahr, un gest care stânjeneşte conducerea SPD, partidul care face parte din marea coaliţie a cancelarului Angela Merkel. Invitatul-vedetă al Summitului pentru pace a fost Vladimir Iakunin, şeful xenofob al reţelei feroviare a Rusiei şi apropiat colaborator al lui Putin, unul dintre puținii ruşi din anturajul liderului care nu se află pe lista sancţiunilor şi deci poate călători în UE. Organizatorul summitului a fost revista germană Compact, condusă de un ziarist pro-Kremlin.
Putin, infiltrat şi în SPD
Liderii marii coaliţii din Germania s-au reunit marţi seară în jurul cancelarului Angela Merkel pentru analizarea dosarelor actualităţii, iar atitudinea faţă de Rusia a ocupat o bună parte a discuţiilor. Până în prezent uniţi asupra acestui dosar, Merkel şi SPD par să aibă păreri divergente în ce priveşte strategia de adoptat faţă de Vladimir Putin, scrie Spiegel. Deşi cancelarul s-a ferit să critice vizita efectuată marţi, 18 noiembrie, de Frank-Walter Steinmeier la Moscova, unde a fost primit de liderul de la Kremlin, diferenţa de ton între ministrul de Externe – mereu pregătit pentru dialog – şi Angela Merkel, care de la Sydney l-a criticat violent pe Putin, este cel puţin tulburătoare.
Abia revenit la Berlin, miercuri, Stein-meier a declarat că Ucraina nu ar trebui să adere la UE şi NATO. După şedinţa consiliului de miniştri,Angela Merkel l-a luat deoparte pentru a-i spune că a decis să modifice întâlnirile organizate în cadrul Dialogului de la Sankt Petersburg. Creată în 2001 de Vladimir Putin şi Gerhard Schröder, această structură, prezidată de liderul rus şi de cancelarie, organizează în fiecare an o întrunire între cele două „societăţi civile”, efectuată sub egida Forumului Germano-Rus, organizaţie ce reuneşte responsabili politici şi economici din ambele ţări şi prezidată actual de Mathias Platzeck, fost preşedinte al PSD. Acest amic al lui Frank-Walter Steinmeier a sugerat ca anexarea Crimeii să fie recunoscută de comunitatea internaţională. Urmarea a fost că Angela Merkel a convins ministrul că, de acum, Dialogul de la Sankt Petersburg nu va mai fi organizat de Forum şi va trebui regândit ţinând cont de recomandările făcute de doi deputaţi – conservatorul Andreas Schockenhoff, cunoscut pentru severitatea faţă de Moscova, şi deputatul Verzilor, Marieluise Beck, care doreşte ca reprezentanţii germani ce participă la aceste schimburi să fie mai critici faţă de Moscova decât au fost până acum. La rândul său, Horst Seehofer, preşedintele CSU bavarez, a făcut presiuni asupra SPD întrebând preşedintele acestei formaţiuni, Sigmar Gabriel, (care este şi ministru al Economiei) dacă „susţine sau nu eforturile cancelarului nostru”.
