Introducerea contului special pentru taxa pe valoare adăugată a creat nemulţumire printre oamenii de afaceri. Ce pot face aceștia pentru a opri aplicarea măsurii fiscale?
Plata defalcată a TVA, aşa-numita splitare a tranzacţiilor purtătoare de TVA, astfel ca taxa pe vaoarea adăugată să circule prin conturi special create pentru toate firmele şi entităţile din România, a provocat rumoare în mediul de business.
Reprezentanţii oamenilor afaceri au avut runde succesive de discuţii cu deputaţii, apoi cu senatorii asupra Ordonanţei de Guvern 23/2017, al cărei conţinut e dezbătut acum în Legislativ.
Primele rezultate s-au văzut recent, în Senat. Plata defalcată a TVA ar fi obligatorie de anul viitor doar pentru companiile de stat şi firmele aflate în relaţii contractuale cu statul, pentru celelalte firme sistemul fiind opţional din 2018 şi obligatoriu doar din 2019, dacă se va dovedi funcţional, au decis marţi senatorii din Comisia de Buget-Finanţe, prin aprobarea unui amendament depus.
Taxă pe colectare
Care sunt acţiunile necesare ale mediului de afaceri şi cum ar putea fi ridicată pe tapet chestiunea? „Poţi să pui şi altfel problema”, spune Octavian Bădescu, antreprenor. „TVA a cui e? A statului, e pentru stat. Eu, mediu de afaceri, o colectez pentru tine, stat. Mă plăteşti pentru lucrul acesta? Dacă îmi îngreunezi piaţa, uite ce e, statule, ia-ţi mata TVA şi colectează-ţi-o singur, că eu nu mai vreau s-o colectez pentru tine. Sau plăteşte-mă pentru ea”, a explicat Bădescu RL.
Aşadar, cum ar fi ca, de exemplu, mediul de business să perceapă statului 19% taxă la fiecare tranzacţie purtătoare de TVA? Afaceriştii ar trebuie să contraatace. Această atitudine defensivă nu face bine, nu este eficientă, susţine antreprenorul, argumentând că luările de poziţie care există sunt „un pic cam diluate în raport cu posibilităţile de acţiune ale business-man-ilor”.
„Din zona politică, vin nişte pumni. Tu ori te aperi, eşti într-o poziţie defensivă, în care zici: «Nu da, că nu e bine! Sau dă mai încet!» şi poate, în cele din urmă, politicul se milostiveşte şi nu mai dă cu pumnul sau îţi dă numai o palmă”, susţine Octavian Bădescu.
Ce face mediul de business
Au existat luări de poziţie reactive din partea unor organizaţii, precum Romanian Business Leaders (RBL). Aceştia susţin că splitarea TVA va lovi mai ales micile firme oneste, nu fraudatorii. Firmele străine nerezidente vor renunța la afaceri în dauna partenerilor români, avertizează Angela Roşca, consultant fiscal, citat de StartUp Cafe. Micii afacerişti și-au afișat la restaurante, cafenele, dar și pe mașinile firmelor mesajul „Stop Split TVA”. O petiție on-line încearcă să determine Guvernul să renunțe la plata defalcată a TVA. Campania #stopSplitTVA e inițiată de CNIPMMR, arată Realitatea.net.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) critică proiectul Guvernului. Acesta va genera dificultăți de cash-flow majore contribuabililor onești și blocaje operaționale semnificative. CDR a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene și realizarea unui studiu de impact pe costuri/beneficii.
Asociația Oamenilor de Afaceri Argeş a consultat peste 3.500 de firme. Rezultatul: plata defalcată a TVA nu rezolvă evaziunea la TVA, cu siguranţă nu la TVA nedeclarată, cred argeşenii. 2% dintre companiile din România sunt pregătite pentru splitare şi au nevoie de cel puţin şase luni pentru implementare, relevă un studiu PwC citat de ZF.
Soluţiile insidioase
Există şi altfel de soluţii pentru oamenii de afaceri. Natura lor este insidioasă şi presupune dublu limbaj. Făţiş, organizaţiile patronale „pot să ia atitudine publică, să critice, să -şi spună păsul. În subsidiar, probabil că la un moment dat câteva societăţi mai măricele vor şuiera pe la urechile unor ministere, spunând: «Pierdeţi mai mult decât câştigaţi» sau «Aveţi grijă că vă reclamăm pe Directiva 112 a TVA», ori alte formule din acestea mai elegante, prin care să le comunice să o mai amâne sau să o abroge”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal.
Mai apoi, „trebuie să-i spui Guvernului de ce îi este frică. Unui guvern politic îi e frică de voturi. Dacă oamenii ies în stradă, s-ar putea să vedem două săptămâni de linişte, apoi suspendă aplicarea obligatorie până la 30 iunie 2018, şi gata“, a spus pentru RL Benţa. Şi, în fine, mai există şi ipostaza punitivă a chestiunii. „În ultimele şase luni, să zicem că 300 de firme nu şi-ar fi plătit TVA. Pentru ele, se introduce split TVA”, propune consultantul fiscal.
„Informatizaţi odată Fiscul!“
„Nicăieri în lume oamenii de afaceri nu ies în stradă”, susţine Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR). „La TVA split nu există un studiu de impact şi nu a existat nici înainte, de exemplu la Declaraţia 088. Asta cu «studiul de impact» e ca o bomboană dulce, pe care o degustă toată lumea şi nimeni nu face nimic”, spune Pârvan.
„Lasă-l opţional, te ajutăm”, expune reprezentantul AOAR un dialog ipotetic cu Executivul, apoi continuă, „numai construiţi un centru informatic şi lăsaţi-ne liniştiţi să ne vedem de afaceri! Stăm cu 90 de milioane de euro de la Banca Mondială şi am făcut 10% din proiectul informatizării Fiscului”.
NECONSTITUŢIONALITATE. Comisia Europeană, o soluție
Mediul de afaceri ar fi trebuit să acţioneze concertat, iar băncile să nu se grăbească să preia propunerea, a atras atenţia consultantul fiscal Dan Schwartz. Există deja unele produse bancare, de deschidere în condiţii avantajoase a conturilor de TVA pentru firmele-cliente.
„Într-o primă fază, băncilor le-ar aduce nişte venituri, apoi costurile ar putea face ca acestea să scadă. Dacă băncile ar fi spus nu, toate conturile de TVA ar fi trebuit înfiinţate de Trezoreria de Stat, ceea ce tehnic ar fi fost imposibil”, a explicat Schwartz, managing partner la RSM România.
Expertul susţine că altă soluţie ar fi apelarea la Comisia Europeană şi la Curtea Europeană de Justiţie, pentru că „acest split TVA încalcă prevederile Directivei 112 privind TVA”. În fine, Dan Schwartz invocă o eventuală neconstituţionalitate a măsurii. „În Constituţie”, spune expertul, „e stipulat expres că România respectă prevederile tratatelor internaţionale la care e parte. Prevederile acestor tratate sunt mai puternice ca legislaţia internă. Dacă există un infringement pe Directiva 112, înseamnă că măsura e neconstituţională”.
Citește ziarul integral în format .PDF aici !
