Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că în cadrul modificărilor aduse la Statutul parlamentarilor nu s-a adus niciun fel de extindere a imunităţii acestora şi a catalogat drept inacceptabil faptul că oficiali europeni au poziţii publice înainte să verifice eventualele sesizări, potrivit Mediafax.
Antonescu a afirmat, la Antena 3, că este convins de faptul că oficialii de la Bruxelles vor ajunge la aceeaşi concluzie cu cea exprimată de el şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
“În România nu s-a petrecut în niciun fel o extindere de imunitate. Cineva, din nou, dar nu ştim cine, a vorbit prostii, pe din spate, într-un mod diversionist, la Bruxelles. Enervant şi inacceptabil este altceva, nu că aceşti trepăduşi care toarnă, îşi toarnă ţara de fapt, continuă să o facă, ei sunt iremediabili. Este inacceptabil faptul că oficiali de la Bruxelles îi iau în serios şi emit fie şi comunicate până când nu verifică aceste lucruri. România are dreptul, majoritatea aceasta parlamentară, guvernul acesta, au dreptul să fie tratate (…) ca un partener egal. Atunci, la asemenea sesizări, turnătorii gen Monica Macovei, luăm frumuşel şi ne interesăm şi vedem «Ce aţi modificat voi în statutul parlamentarului în România?» şi vedem că nu s-a întâmplat nimic din ceea se spune”, a susţinut Antonescu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat, joi, la Iaşi, că se va întâlni cu secretarul general al Consiliul Europei săptămâna viitoare pentru a explica modificările aduse la Statutul senatorilor şi deputaţilor şi faptul că nu s-a realizat o extindere a imunităţii acestora.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că va decide privind promulgarea Statutului parlamentarilor ţinând cont şi de independenţa justiţiei şi de principiul egalităţii în faţa legii.
“Ştiţi că nu am obiceiul să mă pronunţ pe legi votate care nu-s sosite încă la promulgare. Vă asigur că, după ce va veni la promulgare, voi analiza cu atenţie şi voi lua decizia corectă, atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punct de vedere al independenţei justiţiei şi al egalităţii în faţa legii”, a declarat Băsescu, întrebat de presă în legătură cu promulgarea acestei legi adoptate marţi de plenul reunit al Parlamentului.
Parlamentul a adoptat, marţi, modificările la Statutul deputaţilor şi senatorilor, în forma în care au trecut de comisie, cu 309 voturi “pentru”, 56 de voturi “împotrivă” şi două abţineri.
Comisia de Statut a menţinut, în raportul la proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.
Astfel, potrivit proiectului de Statut iniţial, mandatul de senator sau deputat înceta “la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii”.
Senatorul PNL Tudor Chiuariu a propus eliminarea acestei prevederi, în cadrul reuniunii Comisiilor juridice, care au avizat proiectul, eliminare care a fost menţinută şi de către parlamentarii din Comisia de Statut, care au adoptat, luni noaptea, cu unanimitate, un raport cu amendamente la Statutul parlamentarilor.
Pe de altă parte, parlamentarii din Comisia de Statut au mai eliminat din propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor şi prevederea potrivit căreia “mandatul unui senator sau deputat încetează la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată existenţa unei averi nejustificate şi a stării de incompatibilitate”.
Astfel, mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea.
De asemenea, Comisia de Statut a adoptat, luni, amendamente la proiectul care modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor, menţinând prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permiţând reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior.
Comisia de Statut a adoptat şi un amendament la proiectul de modificare a Statutului prin care se prevede că parlamentarii care optează să renunţe la autoturism pot beneficia de o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie.
În acelaşi timp, comisia a decis să menţină o prevedere potrivit căreia parlamentarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniile didactic, al cercetării ştiinţifice ori ale creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.
Comisia de statut a menţinut forma iniţiatorilor proiectului de modificare a Statutului parlamentarilor în cazul solicitărilor de arestare, reţinere sau percheziţie, făcându-se referire la “motivele concrete şi temeinice” ale cererii procurorilor.
Astfel, în proiectul de lege adoptat de Comisia de statut se menţionează că solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie “trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”. În baza acestei solicitări, parlamentarii pot decide la nivelul comisiei de specialitate în cel mult 3 zile recomandarea pe care o fac plenului respectivei camere a Parlamentului.
De asemenea, Comisia de statut propune în finalul proiectul de lege un amendament care face referire la abrogarea oricăror prevederi contrare în cazul parlamentarilor.
“Orice dispoziţie contrară prezentei legi se abrogă”, se arată în finalul raportului comisiei de specialitate.
Definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor a fost eliminată din forma finală a raportului Comisiei sesizate pe fond asupra propunerilor de modificare a Statutului parlamentarilor.
“Există un conflict de interese atunci când un deputat şi/sau un senator are un interes personal care ar putea influenţa nepermis exercitarea funcţiilor sale. Nu există conflict de interese atunci când deputatul şi/sau senatorul beneficiază de un avantaj prin simplul fapt că face parte din populaţie ca ansamblu sau dintr-o categorie extinsă de persoane. Participarea la procesul de legiferare nu constituie conflict de interese”, este textul care nu este cuprins în forma finală a statului propus de comisie.
În cadrul şedinţei de luni seară, unul dintre subiectele pe care s-au concentrat discuţiile au privit definirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor. Ca urmare a dezacordului dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare, s-a renunţat la această prevedere, urmând ca definirea conflictului de interese pentru senatori sau deputaţi să fie reglementată ulterior unor discuţii cu reprezentanţii ANI şi ai Comisiei Europene.
