Elevii bucureşteni vor învăţa de la agenţii Direcţiei Generale Anticorupţie cum se diferenţiază un gest frumos de un act mascat de corupţie.
Ai dreptul să nu dai flori sau cadou profesoarei, chiar dacă toţi ceilalţi colegi dau? Ce poţi face dacă medicul îţi sugerează să-i dai şpagă? Ce rişti dacă dai bani ca să ţi se rezolve o problemă la circa financiară? Pentru că la astfel de întrebări elevii români, chestionaţi într-un sondaj, au dat răspunsuri îngrijorătoare, Asociaţia Pro Democraţia, Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi Direcţia Generală Anticorupţie au demarat programul „Tinerii împotriva corupţiei”. Adolescenţii cu vârste între 15 şi 18 ani din 35 de licee din Bucureşti vor primi lecţii de la inspectori ai Direcţiei Generale Anticorupţie, vor participa la dezbateri şi, în final, speră iniţiatorii, vor şti să recunoască şi cum să reacţioneze la un caz de corupţie, fie ea mică sau mare.
Programul îşi propune însă şi mai mult: să stârpească acele tendinţe care i-ar putea aduce pe aceşti elevi, peste ani, în situaţia figurilor publice care ies cu cătuşe la mâini din sediul direcţiilor anticorupţie.
Buchetul de flori, între apreciere şi şpagă
Programul va începe, propriu-zis, în luna martie, iar prezenţa tinerilor la cursuri va fi obligatorie. Acestea se vor ţine în timpul orelor de dirigenţie, de trei agenţi DGA de la Compartimentul Prevenire. „Le spunem ce înseamnă corupţia, pentru că majoritatea nu-şi dau seama că atunci când dau o sumă de bani să li se rezolve o problemă înseamnă, de fapt, o infracţiune de corupţie. Le vom da şi exemple din cele instrumentate de noi, în special din cele de la permise, pentru că în clasa a XII-a, când împlinesc 18 ani, îşi vor lua permisul şi vor fi tentaţi să dea bani pentru el”, spune unul dintre ofiţeri, inspectorul principal de poliţie, Costela Hoştinar. Ofiţerul DGA se aşteaptă la o avalanşă de întrebări de la cei mici şi nu crede că o oră va fi de ajuns ca să răspundă. „Ştiu de când am fost pentru o acţiune similară la pompieri şi primeam întrebări de genul: «Dacă mi se dă o cană de apă la 40 de grade, înseamnă şpagă?». Deci de la elevi mă aştept la şi mai mult”, explică Hoştinar.
Tinerilor li se va vorbi despre diferenţa dintre corupţia mare şi corupţia mică şi vor afla unde pot sesiza cazuri de corupţie. „Li se va spune că nu numai să iei, ci şi să dai e infracţiune. Vorbim de toate micile atenţii pe care le dăm profesorilor, medicilor şi funcţionarilor publici pentru a obţine nişte beneficii. Bine, nu trebuie să exagerăm. Dacă dai nişte flori cu scopul de a obţine un beneficiu, da, e şpagă. Dacă dai flori pentru că vrei să oferi unei doamne un buchet de flori, e altceva”, spune şi inspectorul şcolar Mirela Şişman.
Ce înseamnă cadou în limba UE?
În alte ţări din UE, buchetul de flori nu are ce căuta într-o sală de clasă. Cu atât mai puţin cadourile şi alte atenţii. „În Germania nu există isteria asta cu flori, mărţişoare, cadouri de 1 Martie, de 8 Martie, Crăciun etc. Nu e ilegal, doar că nu e o practică. Şi e mult mai bine aşa, pentru că nu se face diferenţă între elevi. La sfârşitul anului, elevul are mediile pe care le merită”, spune Pupa R., o româncă stabilită de peste 15 ani în Germania.
Nu aceeaşi situaţie este însă în Marea Britanie, unde anul trecut Asociaţia Profesorilor şi Lectorilor se declara îngrijorată de obiceiul părinţilor şi elevilor de a oferi cadouri profesorilor cu ocazia vacanţelor sau înaintea diverselor sărbători. Nu de puţine ori, gama cadourilor oferite include parfumuri şi bijuterii scumpe, menite a cumpăra bunăvoinţa dascălilor.
În România, un sondaj realizat anul trecut de Asociaţia Pro Democraţia a arătat că mai mult de jumătate din cei 1.300 de tineri chestionaţi au dat şpagă (sub formă de bani sau cadouri), iar 26% au declarat că acest lucru s-a întâmplat la liceu.
