Impasul politic ce persistă la Washington, care a dus la paralizia parţială a statului federal din 30 septembrie, riscă să plaseze Trezoreria americană într-o situaţie fără precedent, cea de imposibilitate de plată. Data-limită pentru un compromis este 17 octombrie, când trebuie ridicat „plafonul datoriei”, o „linie de credit” maximală dată Executivului de către Congres încă din 1917 şi pe care guvernul nu o poate depăşi în nici un caz. Prinsă între îngrijorare şi incredibilitatea situaţiei, lumea financiară aşteaptă un acord de ultim moment care ar evita falimentul Statelor Unite. Media americană şi europeană subliniază caracterul teatral frapant al confruntării dintre majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor, împărţită între „moderaţi” şi „ultraşii” din Tea Party, de o parte, şi între democraţii din Senat şi Casa Albă, de altă parte. Soarta dolarului, moneda mondială de rezervă, şi cea a bonurilor de Tezaur, plasamente reputate a fi cele mai sigure de pe planetă, depind de discuţiile dintre câţiva oameni din Congres şi în special din Senat, unde negocierile începute sâmbătă între democraţi şi republicani erau ieri încă fără rezultat.
Toţi sunt convinşi că un faliment ar fi catastrofal, dar republicanii vor să profite pentru a angaja reforme bugetare, mai ales în sistemul de sănătate şi în programele de asigurare de boală, care consumă 43% din bugetul federal, iar Obama refuză să negocieze „cu pistolul la tâmplă” şi îşi acuză adversarii de „iresponsabilitate”. Nimeni nu ştie data exactă la care departamentul Finanţelor nu va mai putea asigura plăţile, dar ar putea interveni oricând după 17 octombrie. O estimare a Biroului pentru buget din Congres plasează data „X” între 22 şi 31 octombrie. Un faliment, chiar parţial, al primei economii mondiale ar crea un haos internaţional cu consecinţe grave.
Lagarde avertizează
Un accident în ce priveşte datoria americană ar însemna „un fulger asupra pieţelor financiare, turbulenţe mondiale extrem de violente şi profunde”, arată guvernatorul Băncii Franţei, Christian Noyer. Din China până în Europa, liderii observă cu îngrijorare confruntarea de la Washington iar şefa FMI, Christine Lagarde a avertizat că legislatorii americani riscă să provoace „turbulenţe masive în întreaga lume”, care ar putea arunca economia mondială într-o recesiune dacă politicienii nu ridică plafonul datoriei ţării şi paralizia parţială a statului federal nu este rezolvată. Preşedintele Băncii Mondiale atenţiona, la rândul său, că „ne aflăm la câteva zile de un moment foarte periculos”.
Criza bugetară americană îngrijorează ţările emergente şi China şi-a multiplicat în ultimele zile avertismentele şi apelurile la compromis bugetar, subliniind relaţiile „inseparabile” ce leagă economiile celor două ţări. China este, de fapt, prima interesată, fiind pricipala deţinătoare a datoriei americane, cu 1.277 miliarde de dolari în bonuri de Tezaur. Agenţia oficială de presă Chine Nouvelle a relevat că „poate ar fi momentul pentru o planetă buimăcită să aibă în vedere construirea unei lumi dezamericanizate”.
