Dumitru Samson pus sub învinuire de procurorii DNA Cluj în dosarul referendumului nu este la prima „aventură” penală. Samson este fiul vitreg al ministrului Apărării din Guvernul Ponta, Corneliu Dobriţoiu.În 2008 el a mai fost trimis în judecată de procurorii DNA Bucureşti pentru complicitate la fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Prejudiciul cauzat statului de Samson şi complicii săi se ridică la 1,5 milioane de euro. În ceea ce priveşte faptele, la sfârşitul anului 2006, Autoritatea Naţională a Turismului a desfăşurat o licitaţie publică pentru a atribui un contract care viza realizarea a cinci clipuri publicitare şi cinci machete de banner, care urmau să promoveze România pe plan internaţional. După ce trei firme au depus ofertele, comisia din cadrul ANT a declarat câştigătoare, dar în mod nelegal, firma S.M. ART ADVERTISING GROUP S.R.L, a cărei director economic era Dumitru Samson. Astfel,deşi procesul verbal de licitaţie includea date nereale privind legalitatea constituirii comisiei de evaluare, conducerea ANT a aprobat raportul procedurii de licitaţie iar firma de publicitate la care lucra Samson a primit o primă tranşă din valoarea totală a contractului în cuantum de 475.432 euro. Ulterior, membrii comisiei de recepţie din cadrul ANT au întocmit împreună cu Dumitru Samson un proces fals de predare-primire, în care s-a consemnat că clipurile publicitare şi machetele de banner ar fi fost fost recepţionate. În baza acestui act, ANT a virat firmei de publicitate a doua tranşă de bani în valoare de 1,12 milioane euro.
Procesul lui Samson se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 de aproape patru ani. Următorul termen este pe 7 septembrie.
„Nu verificăm modul în care au votat cetăţenii”
Ministerul Public a făcut ieri următoarele precizări referitoare la anchetele desfăşurate în ţară: „Prin cercetările derulate în aceste dosare penale nu se verifică modul în care au votat cetăţenii şi nu sunt cercetate persoanele care au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale. Verificările efectuate în aceste dosare au conturat mai multe tipologii de comitere a unor posibile fraude: persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât şi pe listele electorale suplimentare; persoane care figurează că ar fi votat, dar în realitate nu s-au prezentat la vot; prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane”, se arată în comunicatul Ministerului Public.