Liderii politici şi financiari participanţi la Forumul Economic Mondial, care are loc între 22 şi 25 ianuarie în staţiunea elveţiană Davos, vor trebui, în premieră, să se aplece asupra pericolelor pe care le reprezintă pentru stabilitatea mondială agravarea prăpastiei dintre bogaţi şi săraci. Potrivit Oxfam, cele mai bogate 85 persoane de pe planetă deţin o avere echivalentă cu a unei jumătăţi din restul lumii.
Mica elită a multimiliardarilor a acumulat o avere echivalentă bogăţiei deţinute de cele mai sărace 3,5 miliarde de persoane din lume, arată o nouă analiză a ONG-ului Oxfam care condamnă impactul „pernicios” al inegalităţilor mereu crescânde între un mic grup de super-bogaţi şi sute de milioane dintre concetăţenii lor şi avertizează că situaţia poate declanşa tulburări sociale.
Oxfam a publicat cercetările în ajunul Forumului Economic Mondial, care reuneşte un mare număr de personalităţi dintre cele mai influente în comerţul internaţional, afaceri, finanţe şi politică. Disparităţile dintre venituri şi bogăţie vor fi dezbătute pe ordinea de zi, ca şi conduita normelor internaţionale de sănătate şi atenuarea impactului schimbărilor climatice. Oxfam a declarat că cele mai bogate 85 de persoane din lume beneficiază de o valoare colectivă de 1,3 trilioane de dolari (1 trilion euro). În fruntea listei se află Carlos Slim, magnatul mexican al telecomunicaţiilor a cărui avere netă de familie este estimată de revista Forbes la 73 miliarde dolari. El este urmat de Bill Gates, fondatorul Microsoft şi filantrop, a cărui avere este evaluată la 67 miliarde dolari, fiind unul dintre cei 31 de americani aflaţi pe listă. Alte nume binecunoscute cuprind magnatul afacerilor, Warren Buffett, cu o avere de 53,3 miliarde dolari şi Larry Page, co-fondator al Google, cu 23 miliarde dolari. Femeia cea mai bogată din lume, Liliane Bettencourt, stă pe o avere de familie de 30 miliarde dolari proveniţi din L’Oreal. Potrivit Forbes, persoana cea mai bogată din Marea Britanie este ducele de Westminster, al cărui imperiu imobiliar i-a adus o avere de 11,4 miliarde dolari.
„Această concentrare masivă de resurse economice în mâinile atâtor puţine persoane reprezintă o ameninţare importantă pentru sistemele politice şi economice inclusive” şi „oamenii sunt din ce în ce mai separaţi de puterea economică şi politică, ceea ce creşte inevitabil tensiunile sociale şi creşterea riscului rupturii societăţii”, arată raportul Oxfam. Winnie Byanyima, directorul executiv al societăţii de binefacere, a descris fosa între sectoarele societăţii ca „stupefiantă”.
În Agenda mondială 2014, publicată în noiembrie trecut, Forumul de la Davos a clasat disparităţile crescânde ale veniturilor pe locul doi al riscurilor cele mai grave pentru stabilitatea socială şi pentru securitatea planetei. În Financial Times de luni, 20 ianuarie, Christine Lagarde, directorul general al FMI, a invitat „stăpânii lumii” reuniţi la Davos să se îngrijoreze de faptul că „în prea numeroase ţări, beneficiile creşterii au fost în profitul a prea puţini oameni, ceea ce nu este o reţetă prea bună pentru stabilitatea şi durabilitatea creşterii mondiale“.
Global Risks 2014
Forumul Economic Mondial a publicat raportul său, Global Risks 2014 în care evaluează 31 de riscuri de natură mondială pe o perspectivă de zece ani. Riscurile sunt regrupate în cinci categorii – economice, de mediu, geopolitice, sociale şi tehnologice şi sunt măsurate în funcţie de probabilitatea lor şi de impactul potenţial. Raportul a fost alcătuit de 700 de experţi din lumea întreagă şi cele zece riscuri pe care Forumul le numeşte „riscurile globale cele mai preocupante pentru 2014 sunt următoarele:
Crizele bugetare în economiile-cheie, creşterea structurii şomajului, crizele apei, disparitatea severă a veniturilor, eşecul atenuării schimbării climatice şi a adaptării, o mai mare frecvenţă a evenimentelor meteorologice extreme (inundaţii, furtuni, incendii), eşecul guvernanţei mondiale, crizele alimentare, deficienţa crizei financiare majore, mecanisme/instituţii, instabilitate politică şi socială profundă.
