Acesta este al doilea dosar penal inceput de procurorii anticoruptie pe numele lui Adrian Nastase. La 7 februarie, DNA il punea sub acuzare pe fostul presedinte al Camerei Deputatilor. In prima instanta, Nastase nu a vrut sa recunoasca nici in ruptul capului ca ar fi inceput urmarirea penala impotriva sa. In Dosarul „Zambaccian”, procurorii anuntau clar ca a inceput urmarirea penala impotriva lui Nastase pentru luare de mita, precum si pentru infractiunea de obtinere de foloase necuvenite, ca urmare a faptului ca a facut uz de autoritatea sa ca sef de partid. Din lotul „Zambaccian” mai fac parte Dana Nastase, fostul secretar de stat de la Transporturi, Sergiu Sechelariu, Gabriel Bivolaru, fost proprietar al terenului. Acestora li se adauga Ioan Paun, fost consul al Romaniei la Hong Kong si acuzat de complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata si complicitate la folosirea in fata autoritatilor vamale a unor documente falsificate. In acelasi dosar a mai trecut pe la DNA sa dea explicatii si Irina Jianu, fosta asociata a lui Sergiu Sechelariu la firma care a construit imobilul din strada Zambaccian si care apartine lui Nastase.
Adrian Nastase s-a pricopsit cu un nou dosar penal la DNA. De data acesta, fostul prim-ministru este acuzat de dare de mita. El a luat la cunostinta noile invinuiri, insa nu a vrut sa faca nici un comentariu pe marginea acestui nou dosar.
In temeiul unei intelegeri anterioare, in anul 2000, Nastase l-a numit pe Ioan Melinescu in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), printr-o hotarare de Guvern. Acesta a fost „pretul” platit de Nastase pentru a cumpara tacerea lui Melinescu. In 1999, pe cand era un simplu functionar in cadrul ONPCSB, in mana lui Melinescu a ajuns o sesizare a Bank Austria Creditanstalt in care se arata ca Sorin Tesu, un apropiat al fostului prim-ministru, a „umflat” contul Danei Nastase, sotia premierului, cu 400.000 USD. Sesizarea bancii austriece era perfect legala, in sensul in care banca este obligata sa raporteze ONPCSB, orice tranzactie mai mare de 10.000 de euro. Numai ca Melinescu a facut pierdut respectivul act, asta nu inainte de a-l anunta pe Nastase. Drept recunostinta, fostul premier il „unge” sef in fruntea ONPCSB pe Melinescu.
Conform legii, Melinescu trebuia sa trimita sesizarea bancii imediat catre Parchetul General, pentru verificari privind provenienta banilor, lucru care nu s-a intamplat. In plus, in primavara anului 2004, Nastase il transfera pe Melinescu pe post de consilier pentru a-l scapa de orice ancheta.
Actul care a disparut din Oficiu se referea expres la averea lui Adrian Nastase, cazul „matusa Tamara” fiind instrumentat de ONPCSB inca din 1999.
Melinescu s-a despartit greu de functie
Numai ca procurorii l-au acuzat pe Melinescu de abuz in serviciu, intr-un alt dosar. In 17 februarie a.c., Melinescu a fost trimis in judecata, acuzat ca ar fi continuat sa-si exercite prerogativele de presedinte al Oficiului si dupa data revocarii acestuia din functiile de membru al plenului si de sef al ONPCSB. Procurorii Parchetului General au stabilit ca Melinescu ar fi participat in perioada 5 mai 2004-22 iunie 2004 la cinci sedinte plenare in care a deliberat, a votat si a decis alaturi de ceilalti membri. In respectiva perioada, Melinescu a semnat ordonatoare de credit, state de plata si ordine de definitivare pe functii.
