Fotografii menite să te bage în sperieţi, avertismente şoc, eliminarea aromelor, interdicția de a fuma în locuri publice, campanii costisitoare şi agresive duse de diverse ONG – niciuna din aceste măsuri nu a redus numărul fumătorilor.
La nivelul UE, procentele sunt de 24% fumători de fiecare zi şi de 2% fumători ocazionali.
Mai mulţi fumători în 15 ţări
Incidenţa fumatului în rândul populaţiei a crescut în perioada analizată în 15 state membre din 28, în top situându-se Slovacia (plus 5 puncte procentuale), Franţa şi Cehia (ambele +4pp) şi Italia (+3pp). Mai grav este că a crescut procentul de fumători în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, de la 24% la 29%. Nici în ceea ce priveşte numărul mediu de ţigări fumate zilnic nu se vede vreo îmbunătăţire notabilă faţă de 2014: acesta a scăzut de la 14,7 la 14,1. Prevalenţa fumătorilor de ţigări electronice a rămas stabilă la 2% în ultimii trei ani, chiar dacă procentul celor care au încercat aceste dispozitive a crescut de la 12% la 15%, ceea ce indică faptul că nu toţi cei care le-au testat au şi continuat cu acest tip de fumat.
Pe regiuni geografice, incidenţa fumatului este mai mare în Europa de Sud (Grecia – 37%, Bulgaria – 36%, Croaţia 35%). La polul opus se află Suedia, cu 7%, şi Marea Britanie, cu 17%. Totuşi, aceste cifre nu sunt extrem de relevante, din moment ce 23% din suedezi declară că utilizează cel puţin o dată pe lună tutun de mestecat.
În ciuda unei scăderi de şase puncte procentuale, ţigările tradiţionale, vândute în pachete, rămân cele mai populare, cu 79% din total. Popularitatea pachetelor de ţigări variază în funcţie de ţară: în Bulgaria (96%) şi Lituania (95%) ele domină covârşitor piaţa, ceeea ce nu se poate spune, de exemplu, despre Ungaria (59%).
Ţigările rulate din tutun la plic nu sunt nici mai populare şi nici mai puţin folosite ca în 2014, procentul lor rămânând în medie la nivelul UE de 29%. Ele sunt foarte populare în Ungaria (49%), dar utilizate de o mică minoritate în Suedia (3%) şi România (5%).
Eurobarometrul analizează şi obiceiurile de consum ale fumătorilor, mai exact ale celor care preferă ţigările cu arome. Din totalul fumătorilor, 17% utilizează ţigări clasice, fără aditivi, 16% preferă ţigările light, în timp ce doar 10% optează pentru cele cu mentol sau slim.
1% din fumători cred că țigările te ajută să slăbești
Acestea din urmă sunt foarte populare în -Bulgaria (27%), Lituania (26%) şi Letonia (23%), dar în majoritatea ţărilor procentul se situează sub 10%. Dintre respondenţii cercetării de piaţă, tinerii sunt mai tentanţi să fumeze ţigări cu mentol (11%) sau ţigări clasice, fără aditivi (20%), decât media UE. Din total, 18% cred că ţigările slim sunt atractive, în vreme ce doar o mică minoritate (1%) sunt de părere că ele ajută la scăderea în greutate.
Oamenii nu mai fumează în baruri, ci acasă
Puţini respondenţi au văzut recent oameni fumând în baruri (20%) sau restaurante (9%). Aceste procente reprezintă o scădere faţă de nivelurile din 2014, însă se menţin diferenţele între ţări. De exemplu, peste 70% din respondenţi au văzut oameni fumând în baruri în Grecia (87%), Croaţia (77%) şi Cehia (73%). Trebuie menţionat faptul că în Grecia, de exemplu, legislaţia interzice fumatul în spaţii închise.
În atari condiţii, este greu de crezut că incidenţa fumatului va scădea odată cu introducerea pachetelor generice, nebranduite, care arată la fel indiferent de marcă, cum sunt cele din Australia, Marea Britanie sau Franța. De notat faptul că, dimpotrivă, în Australia a crescut. OLAF anunța recent că -ultima modă în materie de contrabandă e traficul cu ţigări nebrandui-te, sau no name.
Țigara e greu de abandonat
La fel ca şi în precedentul Eurobarometru pe această temă, din 2014, cele mai multe persoane care s-au lăsat de fumat sunt în statele membre din Europa de Nord: Olanda (32%), Danemarca (33%) şi Suedia (41%), în creştere cu şase puncte procentuale.
La polul opus, în mai multe ţări din Europa Sudică, Centrală şi de Est, proporţia foştilor fumători este sub o cincime din cei intervievaţi. Procentele cele mai scăzute se înregistrează în Bulgaria (13%), Italia, Ungaria, Portugalia şi România (toate cu 14%).
