Acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) a creat cu succes un “mini Big Bang” prin ciocnirea de ioni de plumb în loc de protoni, relatează BBC, potrivit NewsIn.
Oamenii de ştiinţă care lucrează la instalaţia enormă construită la graniţa dintre Franţa şi Elveţia au obţinut condiţiile unice în 7 noiembrie. Experimentul a permis crearea, la nivel subatomic, de temperaturi de un milion de ori mai mari decât în centrul Soarelui. LHC include un tunel circular cu o lungime de 27 de kilometri situat sub graniţa dintre Franţa şi Elveţia, în apropiere de Geneva.
Până acum, cel mai mare accelerator de particule din lume, care este condus de Organizaţia europeană pentru cercetare nucleară (CERN), încerca să ciocnească protoni pentru a descoperi misterele formării Universului. Coliziunea de protoni ar putea permite identificarea bosonului Higgs, cunoscut şi ca particula lui Dumnezeu, dar şi descoperirea de noi legi ale fizicii.
Însă în următoarele patru săptămâni, oamenii de ştiinţă de la LHC se vor concentra pe analizarea datelor obţinute în urma coliziunii ionilor de plumb. Astfel, ei speră să afle mai multe despre plasma din care a fost făcut Universul la o milionime de secundă după Big Bang, în urmă cu 13,7 miliarde de ani.
Unul dintre experimentele acceleratorului, ALICE, a fost pus la punct special pentru a ciocni ioni de plumb, însă experimentele ATLAS şi CMS au fost modificate pentru noua metodă.
David Evans, unul dintre cercetătorii care lucrează la ALICE, a declarat că aceste coliziuni au permis generarea, la nivel subatomic, a celor mai mari temperaturi şi densităţi produse vreodată în experimente.
“Acest proces a avut loc într-un mediu sigur, controlat, generând mingi de foc incredibil de fierbinţi şi de dense (…), de un milion mai fierbinţi decât centrul Soarelui. La aceste temperaturi, chiar şi protonii şi neutronii, care formează nucleele atomilor, se topesc, rezultând o ‘supă’ densă de quarcuri şi gluoni, cunoscută drept plasmă quarc-gluon”, a explicat el.
Quarcurile şi gluoni sunt particule subatomice, din care este formată materia. În starea de plasmă quarc-gluon acestea nu se atrag. Se crede că plasma a existat imediat după Big Bang.
Evans a explicat că, prin studierea plasmei, fizicienii speră să afle mai multe despre forţa care leagă nucleele atomilor şi care este responsabilă pentru 98% din masa lor. După ce LHC va încheia coliziunile de ioni de plumb, se va întoarce la ciocnirea protonilor.
