Academicianul Tibor Toro, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe, a murit, duminică, la vârsta de 79 de ani, potrivit Agerpres.
La dorinţa sa, exprimată în timpul vieţii, corpul său va fi incinerat.
Născut în 1931 în judeţul Harghita, Tibor Toro a avut o prolifică activitate de cercetare, la catedră, fiind cunoscut ca astrofizician, cosmolog, scriitor în domeniul istoriei fizicii, filosofiei ştiinţei şi fizicii teoretice, cercetător la Universitatea Babeş-Bolyai.
În anul 1953 a obţinut diploma la Universitatea din Timişoara, facultatea de Matematică-Fizică. Încă din acel an a devenit asistent la catedra de matematică-fizică, mai târziu la catedra de matematică. A urcat toate treptele didactice, în momentul pensionării fiind şef al catedrei de fizică teoretică.
A fost vicepreşedintele filialei Timişoara a Academiei Române.
Îndrăgostit de cercetare, academicianul nu a stat de-o parte nici la vârsta senectuţii, iar experimentul de acum doi ani de la Organizaţia Europeană pentru Cercetarea Nucleară (CERN) l-a incitat.
Într-o declaraţie acordată la acea vreme Agerpres, acad. Tibor Toro declara că o nouă ştiinţă este pe cale să se nască, la interferenţa fizicii subnucleare cu cosmologia, numită cosmologie subnucleară, care va aduce beneficii inimaginabile omenirii, precizând atunci că experimentul CERN nu era de natură a pune în pericol Terra.
