Victor Ponta nu vrea să demisioneze din poziția de premier. În schimb, vrea să câștige timp și să „aburească” lumea după obicei.
Într-un interviu recent, dat la Antena 3, premierul Ponta recunoaște că „s-a gândit să demisioneze” după 16 noiembrie, dar a cedat, bietul politician, insistențelor admiratorilor care i-au spus că să nu-i „lase baltă”. Altminteri, e convins că „s-au făcut greșeli” cu votul din diaspora, că el a pierdut politic, dar că nu a fost nimic deliberat. Totuși, ne face o concesie: dacă DNA va începe urmărirea sa penală, va demisiona. Dar: „nu putem rămâne pe logica din 2004. Cine pierde alegerile merge la închisoare”. Pardon? Năstase a mers la închisoare fiindcă a pierdut alegerile? Nu, a mers la închisoare din cauza corupției, găsit vinovat de Înalta Curte. A, sigur, dacă Năstase câștiga alegerile, ioc închisoare, dar asta fiindcă justiția ar fi rămas nereformată, dependentă politic. Ponta, prin urmare, continuă să ne creadă obnubilați mental, incapabili să-i înțelegem sofismele; pe de altă parte, sugereazăa priori că orice implicare a sa într-un dosar „votul din diaspora” va fi tratat drept o„răzbunare politică”, indiferent ce ar zice justiția.
Deocamdată, se declară dornic să „lucreze” cu președintele ales. Adică cum? Vrea să lucreze cu un „lucru”? Vrea cooperare cu cel despre care afirma că îi venise „umil în biroul de premier”? Îi cere lui Iohannis să „ne unească”, atunci când încă nu a demis-o pe Gabriela Firea, nu s-a delimitat de campania murdară a oamenilor săi care invocau ortodoxia și „românitatea” împotriva neamțului luteran, care ar fi „vândut copii” și ar fi urmat „să taie pensiile”? Nu premierul este acela care e îndreptățit să propună „unire”, după ce s-a străduit să-și diabolizeze adversarul. Un singur lucru adevărat – dar incomplet – a spus Ponta în acel interviu: „nu am digerat încă rezultatul [alegerilor]”. Nu a adăugat, desigur, că nu se așteaptă să-l digere vreodată! Și cum ar putea? Ar însemna să fie un om responsabil.
Citește continuarea comentariului în Revista 22.
