8 C
Bucureศ™ti
miercuri, 9 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialCadou de MฤƒrลฃiลŸor pentru Autostrada BucureลŸti-PloieลŸti: A3 va avea parcฤƒri pรขnฤƒ la...

Cadou de MฤƒrลฃiลŸor pentru Autostrada BucureลŸti-PloieลŸti: A3 va avea parcฤƒri pรขnฤƒ la 1 septembrie. รŽn prezent, ศ™oferii preferฤƒ sฤƒ conducฤƒ pe DN1

Cel puţin una dintre multele probleme pe care le are Autostrada Bucureşti-Ploieşti se va rezolva până la toamnă, promit oficialii companiei de drumuri. Rămân însă multe restanţe, motiv pentru care şoferii aleg să meargă pe DN1.

De la 1 septembrie, autostrada construită de regii autohtoni ai asfaltului Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Costel Căşuneanu ar putea deveni ceva mai atractivă pentru şoferi.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat joi că lucrările pentru proiectarea și execuția parcărilor și spațiilor de servicii pe Autostrada București-Ploiești vor începe pe 1 martie.

„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că pentru data de 1 martie 2017 a fost emis Ordinul de începere a lucrărilor pentru Proiectare și Execuție Parcări de Scurtă Durată și Spații de Servicii pe Autostrada București-Brașov, secțiunea București-Ploiești, semnat cu Asocierea SC Good Prod SRL-SC Axia SRL – Trans-proiect 2001 SA“, precizează CNAIR.

Parcările de scurtă durată, pe ambele sensuri ale autostrăzii, vor fi amenajate la km 10+600, km 28+400, km 42+600 şi km 50+400. Valoarea contractului se ridică la 35,07 milioane de lei, fără TVA, și are o durată de șase luni de la data de începere, din care două luni perioada de proiectare și patru luni perioada de execuție, se mai arată în comunicatul CNAIR.

Şoferii preferă să conducă pe DN1

Rămâne de văzut dacă, după ce vor fi construite şi parcările şi vor apărea şi benzinării şi magazine, drumul de mare viteză spre Ploieşti va deveni mai atractiv. Deşi a fost inaugurată în vara lui 2012, autostrada este evitată de şoferi, care preferă să circule pe DN1, din cauza inconvenientelor pe care le prezintă prima variantă.

În primul rând, autostrada nu ajunge nici acum, după aproape cinci ani, în Bucureşti. Cauzele au constat atât în prestaţia nesatisfăcătoare a italienilor de la Pizzarotti, care au executat tronsonul până la Moara Vlăsiei şi cu care a şi fost reziliat contractul în cele din urmă, cât şi în indiferenţa autorităţilor locale din Bucureşti. 

Traficul de pe autostradă se „varsă” acum în Şoseaua de Centură a Bucureştiului, iar după prelungirea ei până în Capitală ar trebui să fie preluat de Şoseaua Petricani, din zona Pipera, care şi aşa este foarte aglomerată, nu numai la orele de vârf. Pentru a se mai rezolva problema traficului din zona clădirilor de corporatişti, ar trebui lărgită la două benzi pe sens Strada Fabrica de Glucoză. Cu toate că hotărârea de Consiliu General pentru exproprieri şi începerea lucrărilor a fost aprobată de ceva vreme, aici nu s-au smuls nici măcar bălăriile. Explicabil, de vreme ce în ultimii doi ani municipalitatea bucureşteană a fost condusă de patru primari – Sorin Oprescu, Ştefănel Dan Marin, Răzvan Sava şi Gabriela Firea. 


Citește și:  Scurt manual pentru primărița Gabriela Firea despre cum se poate decongestiona, cu bani puţini, traficul din București: Investiţii minime, eficacitate garantată, dar lipseşte voinţa politică

Avem multe de învăţat de la columbieni, însă Bucureştiul condus acum de Gabriela Firea are ambiţii de capitală europeană, aşa că trebuie să privim şi spre măsurile luate de cei care conduc mari metropole de pe bătrânul continent. Şi chiar din America de Nord. „România liberă“ prezintă două seturi de măsuri (dintre care unul nu presupune investiţii serioase) pentru decongestionarea traficului de coşmar din Bucureşti… citește mai departe aici…

 



O a doua problemă a autostrăzii constă în faptul că este mai lungă cu vreo 10 km decât DN1. Acest inconvenient ar putea fi însă compensat de faptul că pe DN1 trebuie să încetineşti din când în când, pentru că drumul naţional traversează numeroase localităţi. 

Nu în ultimul rând, deşi trece la o aruncătură de băţ de Otopeni, autostrada nu are nici acum o bretea de legătură cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă, de unde ar putea prelua un trafic deloc de neglijat. Abia în toamna anului trecut CNAIR a început procedurile pentru a se realiza această legătură. 

Puţină istorie, cu italieni, Besciu, Umbrărescu şi Căşuneanu

Construcția primilor 19,5 kilometri ai Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti a început în 2007, când a fost semnat contractul cu Asocierea Impresa Pizzarotti C SpA – Tirrena Scavi SpA. Până în anul 2015, când a încetat contractul cu asocierea menționată, au fost construiți 16,175 km. Contractul cu italienii a încetat, însă, în 2015 din cauza imposibilității legale de finalizare a acestuia deoarece în implementarea proiectului au intervenit modificări solicitate de diverse autorități (Primăria Municipiului București, Primăria Orașului Voluntari, Poliția Rutieră) care ar fi determinat modificarea substanțială a valorii contractului. De la Moara Vlăsiei şi până la Ploieşti, autostrada a fost continuată de firmele regilor asfaltului Costel Căşuneanu, Dorinel Umbrărescu şi Dan Besciu. Graţie unei hotărâri a Guvernului Tăriceanu, în conturile acestora au intrat încă 50 milioane de euro (196,85 milioane de lei, fără TVA), pentru că şoseaua a fost lărgită la trei benzi pe sens. Contractul iniţial, care prevedea două benzi pe sens, fusese atribuit în vara anului 2007 şi avea o valoare de 249,74 milioane de euro.  

Trafic nesemnificativ pe şase benzi

Potrivit datelor furnizate anul trecut de CNADNR la solicitarea „României libere”, pe Autostrada Bucureşti-Ploieşti, singura din România cu trei benzi pe sens, se înregistrează un trafic mediu nesemnificativ, de numai 14.200 de maşini pe zi. Spre comparaţie, porțiunea de trei kilometri și jumătate din DN 1 cuprinsă între Șoseaua de Centură a Municipiului București și orașul Otopeni este tranzitată în medie de peste 65.000 de autovehicule pe zi. De altfel, acest segment de şosea este şi cel mai aglomerat drum naţional din România.

 

 

 

 

Cele mai citite

Poศ™taศ™ii, mesagerii amnistiei fiscale: 800.000 de notificฤƒri ajung la contribuabili

Scrisorile de informare vor fi distribuite de Poศ™ta Romรขnฤƒ, รฎncepรขnd de miercuri Notificฤƒrile includ detalii despre cuantumul obligaลฃiilor restante la 31 august 2024, รฎmpฤƒrลฃite รฎn...

Poศ™taศ™ii, mesagerii amnistiei fiscale: 800.000 de notificฤƒri ajung la contribuabili

Scrisorile de informare vor fi distribuite de Poศ™ta Romรขnฤƒ, รฎncepรขnd de miercuri Notificฤƒrile includ detalii despre cuantumul obligaลฃiilor restante la 31 august 2024, รฎmpฤƒrลฃite รฎn...

2025, un an plin de incertitudini economice: Inflaศ›ia, dobรขnzile ศ™i creศ™terea mondialฤƒ, sub semnul รฎntrebฤƒrii

Anul 2025 este privit cu precauศ›ie de experศ›i, care anticipeazฤƒ un climat economic marcat de incertitudini majore, potrivit concluziilor celei de-a 19-a ediศ›ii a...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ