Jurnalistul Virgil Lazăr s-a numărat printre cele mai puternice voci ale societății civile clujene, alături de Doina Cornea, Ion Rațiu și Adrian Marino.
Unul dintre cei mai talentați jurnaliști din România, seniorul redacției „României libere“, Virgil Lazăr, s-a stins din viață.
Cunoscutul jurnalist a început să publice în paginile României libere încă de când avea 17 ani, din anul 1948, și a continuat să scrie texte pentru ziarul la care a lucrat întreaga viață până în anul morții sale.
„Consătean“ cu Prințul Charles
Virgil Lazăr a văzut lumina zilei în satul Laslea, în anul 1931. Tatăl sau era directorul școlii din satul din sudul Transilvaniei, din județul Sibiu. Lui Virgil Lazăr îi plăcea să glumească pe seama localității sale natale, vizitată de Principele Charles al Țării Galilor, moștenitorul Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii, și să spună că, „într-un fel, am devenit consătean cu Prințul Charles“.
După ce a studiat în școala condusă de tatăl său, Virgil Lazăr a devenit elev al unuia dintre liceele de elită din Transilvania, Liceul „Principele Nicolae“ din Sighișoara. Azi, acest liceu este Colegiul „Mircea Eliade“. Aici, Virgil Lazăr s-a implicat în manifestările prin care elevii acestui liceu și-au manifestat solidaritatea cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României în timpul grevei regale.
Virgil Lazăr își amintea cu umor faptul că solidarizarea tinerilor elevi cu Regele României l-a iritat pe premierul pro-comunist Petru Groza. “La un moment dat, Petru Groza a vizitat Sighișoara, iar directorul liceului nostru i-a cerut niște bani. Petru Groza i-a răspuns că nu înțelege de ce îi cere lui bani, câtă vreme elevii liceului nostru au scandat contra lui. «Nu au scandat contra dumneavoastră sau contra Guvernului, ci au scandat Trăiască Regele! și Regele și Patria!», i-a răspuns directorul liceului. «Păi, nu tot aia e?», a întrebat Petru Groza“, povestea Virgil Lazăr.
Încă din timpul liceului, el a început să colaboreze cu ziarul local, iar când „România liberă“ își refăcea rețeaua de corespondenți, profesoara de limba română l-a recomandat pe Virgil Lazăr.
Astfel, la doar 17 ani, a ajuns corespondentul celui mai vechi ziar din România care mai apare și în prezent. Virgil Lazăr spune că a avut și mult noroc, pentru că a fost lăsat să practice jurnalismul. Tatăl său, pasionat de vânătoare, organiza numeroase astfel de partide, la care a început să participe și liderul comunist Ion Gheorghe Maurer. Pentru că, după vânătoare, vânatul era gătit și petrecerile organizate în casa familiei Lazăr din Laslea, a început să circule zvonul, complet neadevărat, că tânărul jurnalist ar fi fost… nepotul lui Ion Gheorghe Maurer.
Virgil Lazăr a devenit, după finalizarea liceului, student la Agronomia din Timișoara. A continuat să scrie și în timpul studenției și a lucrat în cadrul redacțiilor „României libere“ din Timișoara, Oradea, Sibiu, București și Cluj.
De câteva ori, articolele sale i-au adus sancțiuni dure, pentru că ele contraveneau liniei oficiale a PCR. De asemenea, a stârnit iritarea Ambasadei URSS. Însă a fost salvat, pe lângă presupusa sa rudenie cu Ion Gheorghe Maurer, și de prietenia, reală, cu scriitorul Octavian Paler, directorul de atunci al „României libere“.
Reporter de front în Egipt
Încrezător în talentul jurnalistic al lui Virgil Lazăr, Octavian Paler l-a trimis ca reporter de front în Egipt, în timpul conflictului din 1972.
„Generalul comandant al zonei orașului Suez ne invită într-un buncăr subteran, adânc de câteva etaje, de unde, printr-un periscop masiv, am putut privi Sinaiul în toată amploarea lui. Dincolo de Canal, trupele israeliene patrulau pe marginea lui, privind, din când în când, spre zona noastră. Atunci am înțeles de ce, plecând de la Cairo, responsabilii egipteni au ținut să pună pe aripa Mercedesului cu care circulam o tijă înaltă de doi metri, pe care flutura, într-un format mare, tricolorul României. Era semnalul dat, probabil, de ambasada noastră din Egipt celei din Tel-Aviv, avertizându-i pe israelieni că suntem români, ceea ce ei au înțeles și, în momentul când am coborât din mașină pe malul nostru și le-am făcut cu mâna, ei au răspuns la fel“, scria Virgil Lazăr într-una dintre cărțile sale.
La Cluj, după anul 1989, Virgil Lazăr a început să activeze în Alianța Civică și a devenit unul dintre cei mai activi sprijinitori ai democratizării României și ai restaurării Monarhiei. A lucrat, în acea perioadă, în paralel, la „România liberă“ și la Radio Europa Liberă.
Printre cei mai buni prieteni ai săi s-au numărat Doina Cornea, Ion Rațiu sau Adrian Marino. A legat prietenie cu cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma. Printre episoadele de care își amintea cu plăcere era cel a interviului pe care i l-a acordat Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României.
Virgil Lazăr a primit, în ultimii ani, titlurile de Senior al Cetății și de Cetățean de Onoare al Județului Cluj.
Când va avea loc înmormântarea
Trupul neînsuflețit al lui Virgil Lazăr va fi înmormântat vineri, de la ora 15.00, în Cimitirul Central din Cluj. Ceremonia religioasă va fi oficiată în capela ecumenică din interiorul cimitirului.
