Cel mai mare buget local al oraşului bănăţean de când Gheorghe Ciuhandu este primar a trecut, marţi, de votul consilierilor locali.
Consiliul Local Timişoara a votat, marţi, cel mai mare buget pe care l-a avut oraşul de pe Bega în ultimii ani. Mai precis, bugetul în valoare de 980 de milioane de lei de care va dispune Timişoara în acest an este cel mai mare din 1996 încoace, de când Gheorghe Ciuhandu a devenit primar. Cele aproximativ 225 de milioane de euro au fost împărţite pe mai multe domenii, iar “Învăţământul” şi “Sănătatea” au primit cei mai mulţi bani. Bugetul Timişoarei este compus din 763,5 milioane de lei buget local, 177 de milioane reprezintă bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local, iar diferenţa de 39 de milioane este completată din bugetul de credite interne. Din totalul de 980 de milioane de lei, însă, aproape 350 de milioane sunt bani veniţi în urma unor investiţii din fonduri europene ce vor avea loc în oraş în acest an.
Cu cel mai mare buget din ultimii 18 ani în faţă, consilierii locali din opoziţie nu au avut mai nimic de comentat, cu excepţia câtorva amendamente referitoare la modernizarea unor grădiniţe, construirea de parcări ecologice, amenajarea unor alte piste de biciclete sau cofinanţarea unui proiect la Spitalul Municipal. “Acest buget este cel mai mare pe care l-am avut de când sunt în primărie. Ca o comparaţie, în 1996, când am venit la primărie, bugetul era de 68 de miliarde de lei vechi, dar acum contează că avem la dispoziţie 225 de milioane de euro. Bugetul local reprezintă 78% din cel general, iar la acesta se mai adaugă bugetul instituţiilor publice. 62% sunt alocaţi secţiunii de funcţionare şi 38% sunt pentru cea de dezvoltare, dar pentru investiţii vom avea 59 de milioane de lei din bugetul local, însă, mai important, alte 330 de milioane de lei din fonduri europene”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.
Poli Timişoara, nimic
Din bugetul local, capitolul “Transporturi” beneficiază de 15 milioane de lei, transportul în comun are bifată suma de 7,8 milioane de lei, iar parcurile şi spaţiile verzi vor primi 7,3 milioane de lei pentru modernizare şi reabilitare. În acelaşi timp, parcările ecologice pe care angajaţii primăriei vor să le construiască vor primi peste 500.000 de lei, pe modernizarea câtorva străzi din oraş se vor mai duce peste două milioane de lei, în timp ce aproape un milion de lei vor costa doar câteva studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru apariţia diferitelor clădiri. De asemenea, un computer tomograf la Spitalul Municipal va costa 700.000 de euro, iar alţi 230.000 de euro vor fi alocaţi pentru studii şi proiecte în domeniul sanitar.
Cea mai dezavantajată instituţie publică a fost Regia Autonomă de Transport Timişoara, care a cerut suma de 42 de milioane de lei, însă a primit, în cele din urmă, doar 25 de milioane. Sunt şanse mari, însă, ca RATT-ul să mai primească ceva bani la vară, când va avea loc o rectificare bugetară. Cea mai mare surpriză a fost, însă, faptul că echipa de fotbal Politehnica Timişoara nu a încasat nici un leu de la bugetul local. Asta în condiţiile în care autorităţile locale şi judeţene sunt la un pas să devină acţionari majoritari la clubul patronat, încă, de către Marian Iancu. “Cei de la Poli trebuie să-şi ia licenţa. Dacă vor face asta şi vor avea performanţă sportivă, înţelegem că trebuie să-i ajutăm. Până acum, însă, nu se vede un rezultat de management, iar aceasta nu este treaba primăriei. Nu vom da bani în condiţiile în care nu ştiu să-şi păstreze licenţele sau în condiţiile în care nu îşi rezolvă problemele cu statul”, a clarificat situaţia echipei de fotbal primarul Timişoarei.
Mai mare ca la Cluj
Timişoara şi Cluj-Napoca sunt două oraşe din România care se bat pentru ca unul dintre ele să devină capitală culturală europeană în anul 2020. Ambele au acordat “atenţie” de la bugetul local capitolului de cultură, însă, bugetul general al Timişoarei în anul 2012 este mai mare decât cel al Clujului cu aproape 20 de milioane. Astfel, dacă cel al oraşului de pe Bega a fost stabilit la 980 de milioane de lei, Cluj-Napoca se va descurca în acest an cu 962 de milioane de lei.
