O interdicţie de vize impusă de Ministerul de Externe al SUA asupra a 60 de oficiali ruşi implicaţi în moartea, în condiţii dubioase, a avocatului Serghei Magnitsky periclitează relansarea relaţiilor americano-ruse şi pune presiune asupra UE.
Iniţial, autorităţile ruse au tratat moartea avocatului Serghei Magnitsky în închisoarea Butyrka din Moscova drept un caz obişnuit, afirmând că aceasta ar fi survenit în urma unui atac de cord. Însă cazul Magnitsky avea în curând să agite spiritele atât în Rusia, cât şi peste hotare. Magnitsky, avocat la firma britanică Firestone Duncan, a reprezentat compania Hermitage Capital Management într-un proces în care aceasta era acuzată de evaziune fiscală.
Avocatul a descoperit că, deşi evaziunea fiscală avusese într-adevăr loc, aceasta fusese înfăptuită nu de către clientul său, ci de un grup de conspiratori care furaseră documentele companiei Hermitage şi obţinuseră, cu ajutorul acestora, 230 milioane dolari în returnări de taxe din partea statului. Printre autorii faptei se numărau poliţişti, judecători, bancheri şi mafia rusă. Magnitsky a fost arestat pentru complot şi deţinut timp de 11 luni fără proces – timp în care starea sa de sănătate s-a înrăutăţit dramatic, nu în ultimul rând din cauza bătăilor repetate care i-au fost aplicate de către poliţişti. În data de 19 noiembrie 2009, doctorul închisorii a chemat o ambulanţă, însă medicul acesteia i-a prescris lui Magnitsky numai un analgezic. Câteva ore mai târziu, avocatul era mort.
Legea Magnitsky
Cazul avocatului a fost adus şi menţinut în atenţia presei internaţionale atât de către organizaţii din Rusia pentru drepturile omului, cât şi de către William Browder, directorul companiei Hermitage. Deşi o comisie prezidenţială a Kremlinului a ajuns la concluzia că Magnitsky a murit într-adevăr în urma unei bătăi primite, iar preşedintele Dmitri Medvedev a demis 20 de oficiali ai închisorii Butyrka, mulţi dintre cei implicaţi în caz – în special poliţişti şi procurori – au fost chiar avansaţi în funcţie.
După ce scandalul Magnitsky a făcut vâlvă şi în America, senatorul democrat Benjamin Cardin şi republicanul John McCain au introdus un proiect de lege prin care să li se interzică intrarea în Statele Unite celor implicaţi în moartea lui Magnitsky şi, de asemenea, să fie blocate eventuale conturi ale acestora în SUA. Măsuri asemănătoare au fost propuse, de asemenea, în Parlamentul European, însă însărcinata cu afaceri externe a UE, Catherine Ashton, a ignorat cererea Parlamentului.
Rusia se abţine să reacţioneze
Înainte ca „Legea Magnitsky” să fie supusă votului în Senatul american, ministrul de Externe al SUA, Hillary Clinton, a compilat o „listă neagră” pe care se regăsesc aproape 60 de nume ale oficialilor ruşi implicaţi în caz, Administraţia Obama încercând, pe această cale, să convingă Senatul să modifice textul legii pentru a nu înrăutăţi relaţiile cu Rusia. De altfel, Ministerul de Externe a avertizat că introducerea legii ar putea avea „implicaţii în politica externă” în privinţa sancţiunilor pe care SUA doreşte să le impună împotriva unor state ca Iran, Coreea de Nord şi Libia. Kremlinul a primit vestea cu un calm neaşteptat, şeful Consiliului Drepturilor Umane al Preşedinţiei, Mihail Fedotov, declarând că înţelege „scopurile nobile, însă ar putea apărea şi consecinţe neplăcute”. Vicepreşedintele comisiei de afaceri externe a Dumei, Dimitri Viatkin, a declarat că „mai întâi, să vedem că cineva de pe această listă este oprit la graniţă. Deocamdată, nu este nevoie să avem o reacţie oficială”.
