Deșeurile electronice, inclusiv telefoanele mobile, televizoarele și computerele, conțin aproximativ 7% din tot acest metal prețios existent în lume, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Edinburgh.
Metodele actuale de extragere a aurului din gadget-uri vechi sunt ineficiente și pot fi periculoase pentru sănătate, deoarece acestea folosesc adesea substanțe chimice toxice, cum ar fi cianura, spun cercetătorii, citaţi de publicaţia Green Report. Aceștia au reușit să dezvolte o metodă chimică mult mai simplă, care nu utilizează substanțe chimice toxice.
Plăcile cu circuite imprimate sunt plasate mai întâi într-un acid slab, care dizolvă toate părțile metalice.
Apoi se adaugă un lichid uleios care separă aurul din amestecul de metale. Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode de recuperare pe scară largă a aurului, dar și a altor metale prețioase din deșeuri de electronice, arată publicaţia de specialitate.
„Studiile noastre chimice fundamentale privind recuperarea metalelor valoroase din deșeuri electronice ar putea avea beneficii economice și sociale”, a declarat unul dintre cercetători.
Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, citat de Digi, din cele 330.000 tone de aur extrase anual, fabricile de electronice ajung să folosească 12%.
Iar procentul ar putea creşte odată cu apariţia unui număr tot mai mare de dispozitive inteligente.
Astfel, până în 2025 vor exista la nivel mondial două milioane de tone de electronice în gropile de gunoi, toate având în componenţa lor cantităţi mai mici sau mai mari de aur şi alte materiale preţioase şi rare.
În 100.000 de telefoane mobile se estimează că ar exista 2,4 kg de aur, peste 900 kg de cupru, 25 kg de argint şi alte metale preţioase. Există tehnologii speciale de recuperare a acestor metale, dar ele presupun utilizarea unor substanţe foarte toxice.
Astfel, până la metoda patentată de cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, recuperarea metalelor preţioase, precum aurul, din telefoanele mobile aruncate era profitabilă, dar „murdară”, pentru că folosea substanţe toxice precum acidul sulfuric şi cianurile, pentru a dizolva aurul, potrivit publicaţiei Descoperă.
Metoda alternativă, cercetată în prezent de oamenii de ştiinţă finlandezi şi bazată pe ciuperci, este mai puţin dăunătoare pentru mediu şi mult mai eficientă.
Oamenii de ştiinţă de la VTT Technical Research Centre au imaginat o altă metodă: telefoanele mobile sunt zdrobite şi măcinate până la obţinerea unei pulberi fine, care este apoi trecută prin filtre speciale, făcute din miceliu (acea parte a ciupercilor care trăieşte în substrat), miceliul folosit fiind modificat chimic pentru a atrage aurul, potrivit Descoperă.
Cercetătorii spun că, astfel, pot recupera 80% din aurul prezent în telefoane, comparativ cu doar 10-20%, cât se recuperează prin metodele convenţionale actuale. Modificarea specifică a miceliului ar permite, de asemenea, folosirea acestei metode şi pentru recuperarea altor metale preţioase din deşeurile electronice.
Este un aspect al unei viziuni tehnologice mai largi, numită micoremediere, ce presupune utilizarea ciupercilor din diverse specii pentru curăţarea mediului de poluanţi; de pildă, ciupercile pot absorbi substanţele petroliere din ape sau pot absorbi metale grele din sol.
2,4 kg de aur, peste 900 kg de cupru, 25 kg de argint şi alte metale preţioase ar exista în 100.000 de telefoane mobile.
