Casa de Pensii Bistriţa-Năsăud a dat în judecată aproximativ 250 de persoane din două comune, care ar fi primit ilegal indemnizaţii după ce au pretins că au fost deportate în timpul ocupaţiei maghiare din cel de-al doilea război mondial, anchetele Poliţiei stabilind că au avut „martori mincinoşi”, informează Mediafax.
Directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Bistriţa-Năsăud, Ioan Fechete, a declarat, marţi, în cadrul Colegiului prefectural, că, deşi anchetele Poliţiei au fost finalizate, banii nu au putut fi recuperaţi de la respectivele persoane, întrucât instanţa nu a dat o sentinţă în acest caz.
„Avem două procese pentru comunele Chiochiş şi Miceştii de Câmpie. Mai multe persoane au întocmit acte false pentru a primi indemnizaţii în baza Legii nr. 189. Este vorba de persecuţie etnică. Legea dă posibilitatea să dovedeşti cu ajutorul unor martori că ai fost deportat în perioada 1940-1944 când era ocupaţia maghiară. Oamenii s-au dus cu martori la notar şi au declarat în fals. În comuna Chiochiş avem peste 200 de persoane, iar în comuna Miceştii de Câmpie în jur de 40. Le-am oprit indemnizaţiile respective, dar ca să recuperăm banii daţi deja e nevoie de o sentinţă. Suntem în instanţă, iar instanţa tot amână verdictul”, a spus Ioan Fechete.
El a declarat că indemnizaţia pentru deportaţi este calculată în funcţie de perioada în care respectiva persoană a fost obligată să-şi părăsească localitatea de domiciliu.
„Perioada maximă este de patru-cinci ani, însă trebuia dovedită cu acte. Pentru perioada aceasta se ia o indemnizaţie între 400 şi 500 de lei lunar. Cei asupra cărora planează suspiciuni şi-au trecut perioada maximă. Nu avea sens să se mai complice pentru mai puţin. A cercetat Poliţia, s-au făcut dosare, Parchetul de asemenea, dar instanţa nu mai dă soluţia. Între timp, unii au mai decedat. Noi am cerut să se recupereze banii de la urmaşi”, a spus Fechete.
Comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan de la IPJ Bistriţa-Năsăud a declarat că au fost cercetate de poliţişti pentru fals şi uz de fals circa 250 de persoane.
„Pentru fiecare persoană a fost individualizat prejudiciul cauzat. Dosarul a fost trimis la Parchetul Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi înaintat instanţei. Vorbim de persoane care au invocat faptul că au fost deportate pentru trei, patru sau chiar cinci ani. Au probat cu martori ca să-şi întocmească dosarele de pensie şi să beneficieze de respectivele ajutoare. Instanţa va stabili dacă ei au minţit”, a spus Mureşan.
Cele două comune bistriţene – Chiochiş şi Miceştii de Câmpie – nu sunt menţionate pe lista localităţilor din Transilvania în care românii au fost persecutaţi în perioada 1940-1944, ca urmare a Dictatului de la Viena.