Curtea de Apel Cluj a decis definitiv că 11 membri ai clanului Corduneanu, trimişi în judecată în iulie 2010 de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane, înşelăciuni şi şantaj, vor fi judecaţi în libertate, potrivit reprezentanţilor instanţei, citaţi de NewsIn.
Astfel, magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis definitiv admiterea recursului a opt dintre membrii clanului împotriva hotărârii anterioare a Tribunalului Maramureş de menţinere în arest. De asemenea, judecătorii au respins recursul DIICOT împotriva hotărârii tribunalului, care îi pusese în libertate pe alţi trei. Celor 11 li s-a impus interdicţia de a părăsi ţara.
La începutul lunii iulie 2010, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată a 27 de membri ai „Clanulului Cordunenilor”, printre acuzaţiile care li se aduc acestora fiind traficul de persoane, traficul de minori, infracţiunile bancare, înşelăciuni imobiliare sau şantaj. Constantin Bogdan, Adrian Corduneanu, Bogdan Tofan, Petronela Tiugă, Vasile Călin, Gheorghe Rusu, Marin Simon, Iulian Bogdan, Viorel Potorac, Mihai Silviu Corduneanu fost Spiţelnicu, Silviu Gîtlan, Marian Vasiliu, Gabriel Maleş, Iulian Ilinacariu, Ciprian Panagachi-Tănasă, Daniel Tîrşu, Radu Prundeanu, Carmen Mihalcea fostă Cheptine, Elena Călin, Ioan Ciubotariu, Ciprian Toma, Sorin Mihail Rîznic, Constantin Darie, Gheorghe Crîşmariu, Ursariu Vasile, Alice Juncu şi Valeriu Andrei au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv.
Potrivit DIICOT, cei 27 făceau parte din gruparea cunoscută sub numele de „Clanul Cordunenilor”. Deşi era constituită iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, structura a devenit treptat o reţea de tip mafiot, în care elementele de comandă aparţineau membrilor familiei Corduneanu, iar palierul de execuţie era asigurat de către ceilalţi membri ai grupului, potrivit DIICOT.
Procurorii susţin, totodată, că liderul incontestabil al acestei structuri este Constantin Bogdan, fost Corduneanu. DIICOT mai susţine că reţeaua de criminalitate transfrontalieră „Corduneanu” dispunea de multiple extensii şi legături atât în plan intern – palierul mediilor criminale de pe raza altor judeţe, dar şi pe teritoriul altor state – Republica Moldova, Italia, Spania, Austria, Germania, Irlanda.
