O desfășurare impresionantă de forțe, oameni și manifestări culturale, politice și istorice a avut loc la Chișinău și în alte localități din Republica Moldova, luni, la împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Ziua a început cu un eveniment istoric-științific în clădirea ce găzduiește acum sediul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice a RM (edificiul Sfatului Țării în perioada 1917-1918), unde la data de 27 martie 1918, fruntașii Basarabiei, cu sprijinul prim-ministrului Regatului României, Alexandru Marghiloman, au votat Unirea provinciei românești cu Țara-Mamă.
Acum, 105 ani mai târziu, cei prezenți acolo să vorbească au însuflețit auditoriul prin discursuri și cuvântări pline de adevăr, emoție și speranță că reunirea celor două maluri ale Prutului va fi din nou posibilă.
Au fost prezenți la această manifestare, printre alții, miniștrii culturii române din cele două state românești, Lucian Romașcanu de la București și Sergiu Prodan de la Chișinău, președintele Forței Dreptei, Ludovic Orban, copreședinții Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, Andrei-Daniel Gheorghe și Petru Frunze, strănepoata premierului Unirii de la 1918, Irina-Vlăduca Marghiloman, primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, Titus Corlățean, senator, președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, istorici și academicieni.
„ Astăzi, 27 martie 2023, în cadrul manifestărilor organizate la Chișinău, cu ocazia împlinirii a 105 de la reîntoarcerea Basarabiei în trupul Țării Mamă, al României, am luat parte la sesiunea științifică desfășurată chiar în Sala Unirii a Sfatului Țării din 27 martie 1918.
Cu toții suntem români, iar Unirea trebuie să fie un ideal al nostru, al tuturor, așa cum a fost la 1918!
Eu cred că Unirea este datoria generației noastre și să ne situăm în poziția în care putem reconstrui această unitate națională, frântă printr-un pact între doi dictatori.
Cred că Republica Moldova este parte din sufletul României și din conștiința noastră națională!
Cu toții ne regăsim în Limba Română, în tradițiile, istoria și cultura națională.
Așa cum membrii Sfatului Țării de atunci, de la Chișinău, în niște clipe extrem de grele, au avut curajul să facă Unirea așa și noi acum nu trebuie să ne temem, să mergem până la capăt pentru crezul nostru, pentru conștiința noastră românească și să încetăm să mai spunem că nu e momentul acum sau că nu se poate.
Tot în cursul zilei am avut o întrevedere cu domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova în care l-am felicitat pentru succesul adoptării limbii române ca limbă oficială în statul românesc din stânga Prutului.
De asemenea mi-am reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, felicitând pe oficialii statului de la Chișinău pentru progresele semnificative înregistrate până acum”, a transmis deputatul PNL Andrei-Daniel Gheorghe, referitor la această manifestare.
De asemenea și Ludovic Orban a afirmat că „ salută că nu mai există fictiva limbă moldovenească. Parlamentul Republicii Moldova și Președintele Republicii Moldova, în sfârșit, au readus adevărul istoric, că limba oficială în Basarabia este limba română. Sunt convins că este un pas înainte.”
„ Poate cea mai mare dramă pe care au trăit-o românii din Basarabia în aceste trei decenii a fost cea legată de bătălia pentru identitatea națională. Ocupanții, în general, chiar dacă sunt vremelnici încearcă să schimbe identitatea, să schimbe limba pe care cei îi cârmuiesc abuziv”, a declarat și senatorul PSD Titus Corlățean.
Aici a fost lansat și albumul omagial 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, sub grija Primăriei Municioiului Buzău.
Omagiu la Ialoveni pentru artizanii Unirii de la 1918, Alexandru Marghiloman și Ion Inculeț
Spre după-amiază, centrul manifestărilor s-a deplasat către orașul și raionul Ialoveni, de lângă Chișinău.
Aici, într-un cadru solemn, dar și marcat de numeroase episoade artistice emoționante a avut loc dezvelirea statuilor lui Alexandru Marghiloman, premierul Regatului României și a lui Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, originar din Ialoveni, de la momentul unirii Basarabiei cu Patria-Mamă.
Au fost prezenți președinții Camerei Deputaților de la București, Marcel Ciolacu și ai Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, precum și Mitropolitul Petru al Basarabiei, ce ține de Patriarhia Română, miniștrii culturii române de pe ambele maluri ale Prutului, Lucian Romașcanu și Sergiu Prodan, copreședinții Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, Andrei-Daniel Gheorghe și Petru Frunze, strănepoata premierului Unirii de la 1918, Irina-Vlăduca Marghiloman, primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, Titus Corlățean, senator, președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, sculptorul celor două statui dezvelite, Radu Ciprian Dominoschi.
Fanfara prezentă la această manifestare a intonat imnurile celor două state românești, precum și cântece patriotice ca „ Treceți batalioane române Carpații!” sau „ Imnul Eroilor” atunci când cei prezenți au depus coroane la statuile celor doi mari oameni politici. Cei doi politicieni ai Unirii au fost atent evocați de cei invitați să vorbească.
O slujbă religioasă a fost oficiată de către ÎPS Mitropolitul Petru al Basarabiei, împreună cu un sobor de preoți, binecuvântând cele două statui și memoria acestora.
Deputatul unionist basarabean Petru Frunze a avocat personalitatea celor doi mari înaintași, având un mesaj unionist foarte clar, spunând că: „ Privirea lui Ion Inculeț și a lui Alexandru Marghiloman este spre România. Haideți să privim cu toții spre România.”
Două ansambluri folclorice din Ialoveni i-au încântat pe românii prezenți la statuile dezvelite cu melodii și cântece patriotice ce au ridicat pulsul și inima.
Ziua s-a încheiat cu spectacolul „ Limba română este patria mea”
O manifestare culturală de excepție ce a reunit artiști români desosebiți de pe ambele maluri ale Prutului a avut loc la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău.
Practic, a fost o readaptare, la momentul istoric sărbătorit luni, a spectacolului de la București, din data de 15 ianuarie 2023, dedicat Zilei Culturii Naționale din cele două state românești.
Atunci, la Opera Națională București, ca și acum, la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, s-a demonstrat că Mihai Eminescu nu a fost doar cel mai de seamă poet al națiunii române, ci și un înalt spirit patriotic, un vizionar remarcabil, care a „postulat” pentru eternitate că tot ce e românesc, de la Nistru până la Tisa, nu are cum să piară vreodată.
În remarcabilul spectacol, artiști de seamă, de pe ambele maluri ale Prutului, ca Diana Decuseară și Alexandru Pleșca, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, pe de o parte, sau Marius Bodochi și Maia Morgenstern de la Teatrul Național ” I.L. Caragiale” din București, pe de altă parte, s-au identificat și s-au mândrit că sunt reprezentanți ai aceleiași inestimabile culturi-română, alături de Vali Boghean Band care a interpretat piese celebre ca „ Galbenă Gutuie”.
Sala a fost „ aprinsă” de prezența artiștilor „titani” Nicolae Botgros, conducătorul orchestrei „ Lăutarii”, Grigore Leșe și marele naist Gheorghe Zamfir, distinși cu premii speciale pentru întreaga carieră.
A fost adus un omagiu și regretaților artiști unioniști Ion și Doina Aldea Teodorovici, prin interpretarea sensibilei piese, „Suveranitate”, ce a făcut ca spectatorii să se ridice în picioare și să aclame și să aplaude minute în șir. Melodia a fost cântată de fiul celor doi artiști, Cristofor Aldea Teodorovici și de cântăreața Simona.
Mesajele unioniste fără echivoc, transmise de cei aflați pe scenă, precum și prezența înalților oficiali politici de la București și Chișinău în sală: Ion Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților de la București, Alina Gorghiu, președintele Senatului României, Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, fostul premier al Republicii Moldova, numeroși parlamentari ai ambelor legislative, miniștrii în funcție, dar și a celebrului compozitor basarabean Eugen Doga ce i-a fost cântată una din celebrele sale melodii, „ Odă Europei”, arată fără de greșeală că undeva s-a dat „ordinul”: România trebuie să meargă de acum încolo braț la braț cu Republica Moldova spre Europa.
Pași numeroși s-au făcut în acest sens, în ultima perioadă, rămâne de văzut dacă va exista voința de a merge până la capăt, drumul fiind foarte greu și presărat mai mereu cu obstacole.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
