Din 100.000 de persoane, 11 sunt diagnosticate cu această boală venerică. Prostituţia practicată ilegal şi lipsa educaţiei sexuale sunt câteva explicaţii.
Pe holul unei clinici pri-vate, Violeta (31 ani) aşteaptă să primească rezultatele analizelor. Umblă deja cu mintea prin Canada, unde urmează să emigreze împreună cu soţul ei. Îşi plimbă uşor privirea spre ceilalţi oameni care stau la rând, visând la planurile pe care şi le-au făcut amândoi, la joburile pe care le vor avea şi la casa pe care speră să şi-o cumpere.
– Manea Violeta?, se aude dintr-o-dată vocea unei asistente.
– Aici, răspunde tânăra, scuturându-se de gânduri.
– Ai sifilis!
– Eu? Cum să am sifilis?, răspunde crispată Violeta.
– Da, ai sifilis. Pentru că duci o viaţă sexuală haotică, rezumă asistenta şi trânteşte uşa în urma ei.
Fără să mai ceară lămuriri, Violeta iese din clinică şi se urcă în maşină. Îi spune soţului că are sifilis şi că probabil e şi el infectat. „De unde ai tu sifilis?” întreabă soţul, şocat. „De unde să ştiu? De la tine! Tu pleci mereu în delegaţii”, se apără Violeta. Laurenţiu insistă: „Sub nici o formă! Tu o făceai pe mironosiţa când rămâneai singură acasă şi, de fapt, iată rezultatul!”. O oră au stat în maşină cu ochii închişi, fără să mai spună nimic. Toate planurile legate de emigrare se destrămau. Se gândeau că nu vor mai pleca niciodată în Canada.
Ruşinea ţine bolnavii departe de medici
Violeta şi Laurenţiu sunt un caz fericit. Şi-au repetat analizele şi au ieşit negative. Au uitat de certuri şi au plecat în Canada, unde locuiesc de 5 ani. În ultimul an au fost diagnosticaţi cu sifilis 11 români la 100.000 de locuitori, comparativ cu rata europeană de 4,5 cazuri noi la 100.000 de locuitori, ceea ce face ca ţara noastră să fie încă fruntaşă în Europa la acest capitol, arată datele furnizate de European Centre for Disease Prevention and Control, Suedia. Cifrele sunt însă în scădere faţă de cele din 2009, când au fost diagnosticate cu sifilis 15 persoane la 100.000 de locuitori. „Incidenţa sifilisului a crescut după 1989, întrucât înainte de Revoluţie exista un sistem foarte aspru, dar foarte bine pus la punct de supraveghere a bolilor cu transmitere sexuală. Bolnavii şi persoanele cu care avuseseră relaţii sexuale erau constrânşi de către serviciile de Miliţie să se prezinte la tratament”, explică Mircea Tampa, medic specialist dermatologie-venerologie la Spitalul Scarlat Longhin din Bucureşti.
Contactul sexual neprotejat, prostituţia ilegală, nerecunoaşterea simptomelor şi întârzierea prezentării la medic din considerente de ordin familial, material sau din ruşine susţin aceste cifre. „În Olanda, de exemplu, practicantele celei mai vechi meserii sunt înregistrate la fisc, termenul consacrat fiind acela de „sexual workers”, plătesc taxe şi beneficiază de teste gratuite. În România, prostituţia este trecută cu vederea”, spune Mircea Tampa. Aceste persoane nu plătesc asigurări medicale şi nu benefeciază de cele mai multe ori de analize, control medical sau tratament. „Infecţiile acestea se transmit şi prin contact sexual oral. Majoritatea covârşitoare a pacienţilor care se prezintă la dermato-venerolog nu utilizează prezervativul la contactul sexual oral”, mai spune medicul.
Sifilis şi HIV la 80 de ani
Grupa de vârstă cea mai afectată este de 20-34 de ani, dar boala se regăseşte şi la persoane mai tinere. Nici vârstnicii nu sunt scutiţi, relevant fiind cazul unui bărbat de peste 80 de ani care s-a prezentat la medic cu o dublă infecţie cu sifilis şi HIV. „Sunt persoane de vârsta a treia care relatează raporturi sexuale cu peste 20 de parteneri în ultimul an sau persoane ipohondre care insistă în convingerea că ar avea o afecţiune veneriană în pofida a numeroase testări succesive negative”, povesteşte medicul. Pentru majoritatea pacienţilor, diagnosticul nu este o surpriză, deoarece se prezintă la medic atunci când au manifestări în sfera genitală. Şocul apare la persoanele fidele relaţiei de cuplu, iar diagnosticul de sifilis clatină stabilitatea relaţiei. Unele persoane încearcă să se scuze faţă de partener şi să prevină acuzaţiile acestuia de infidelitate, spunând că au luat microbul de pe diverse obiecte. „Există pacienţi responsabili care îşi cheamă şi partenerul la tratament, dar şi pacienţi care adoptă un comportament evitant şi cel mai probabil vor omite să comunice partenerului diagnosticul”, spune Mircea Tampa. În aceste cazuri, persistenţa infecţiei la partener poate duce la reinfectarea persoanei tratate.
Netratată, boala poate ucide
Cum a fost posibil ca primele analize ale Violetei să iasă pozitive? Medicul Irinel Nedelcu, dermato-venerolog la Spitalul Colentina din Bucureşti, explică: „Prima analiză poate ieşi fals-pozitivă, pentru că nu are o precizie foarte mare, dar, în funcţie de laborator, dacă e public sau privat, este gratuită sau ieftină. Dacă a ieşit pozitivă, se mai face o analiză de certitudine care costă 100 de lei”. Primul test este util pentru screeningul şi monitorizarea bolii şi poate apărea pozitiv într-o serie de cazuri: gripă, sarcină, lupus, poliartrită reumatoidă, boli de ţesut conjunctiv, boli febrile ale copilăriei.
Tratamentul se face cu antibiotice şi, în funcţie de vechimea bolii, îşi dovedeşte eficienţa în maximum o lună. În lipsa tratamentului, leziunea se vindecă, de multe ori înainte ca bolnavul să-şi facă curaj să se prezinte la medic. Infecţia persistă însă în organism şi, în câteva săptămâni sau luni, apar pete roşiatice sau cărămizii. „Acest lucru reprezintă stadiul de migrare a bacteriei în sânge, adică sifilisul secundar. Dacă pacientul nu urmează un tratament adecvat şi aceste leziuni dispar, dar infecţia persistă fără a se manifesta, vorbim despre stadiul denumit sifilis latent”, explică Tampa. O treime din bolnavii netrataţi dezvoltă în 10-30 de ani boli de inimă, afecţiuni ale sistemului nervos care pot duce la deces.
