Un studiu recent arată că, pe parcursul ultimilor 10 ani, vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV) a avut o eficacitate de aproape 90% în ţările cu un nivel ridicat de imunizare. În România, există la ora actuală 8,5 milioane de femei cu risc de infectare, cu o prevalenţă crescută între 15 şi 44 de ani, potrivit celor mai recente statistici.
În plus, incidenţa cancerului cervical, cauzată de HPV, este de 39%, fiind a doua cauză de deces în rândul femeilor din ţara noastră, care ucide anual aproape 2.000 de românce. Anual, peste 4.300 de cazuri de infectare cu HPV sunt diagnosticate în România.
Potrivit cercetării publicate în revista de specialitate “Clinical Infectious Diseases”, cele 187 de milioane de doze de vaccin administrate până în prezent în 130 de ţări din lumea întreagă au redus substanţial rata de infectare cu HPV, dar şi a cazurilor de anomalii la nivel cervical.
„Reducerea numărului de infecţii cu virusul papiloma uman, precum şi a prevalenţei bolilor genitale asociate, evidenţiate prin descreşterea anomaliilor la examenul citologic Papanicolau sau a leziunilor precancroase la nivel cervical au fost constatate în primii patru ani de la introducerea vaccinului”, a declarat Suzanne Garland, coordonatoarea echipei de cercetători de la Royal Woman’s Hospital din Australia.
HPV este un virus genetic care se răspândeşte prin intermediul unui contact sexual. Înainte de vaccinare, la majoritatea persoanelor active sexual, bărbaţi sau femei, sunt detectate în organism unul sau două tipuri ale virusului, lucru considerat normal de specialişti, fiind vorba de o infecţie extrem de comună.
“Riscul de a dezvolta cancer din cauza infecţiei cu HPV este de 1 la 100”, atrage atenţia co-autorul vaccinului Ian Frazer, de la Universitatea din Queensland. El susţine că ceea ce înrăutăţeşte situaţia din punct de vedere statistic în cazul femeilor este faptul că aproape 70% din cazurile de cancer cervical sunt provocate de HPV. Totodată, în ultimii ani s-a constatat înmulţirea cazurilor de cancere considerate mai rare provocate de acest virus, cum ar fi cancerul oral.
Vaccinul se poate administra chiar după o infecţie
Numeroase studii serologice au demonstrat că infecția genitală cu Human Papilloma Virus (HPV) este urmată de un răspuns imun, dar titrul (Cantitate de substanță activă, exprimată în grame, care se află dizolvată într-un mililitru de soluție) anticorpilor este scăzut, arată medicii. Răspunsul imun umoral are o largă specificitate în cadrul fiecărui tip.
Nu toți indivizii infectați cu HPV au niveluri detectabile de anticorpi. Aceasta se poate datora scăderii în timp a titrului anticorpilor specifici la indivizii infectați. Detecția ADN al Human Papilloma Virus (HPV) este o modalitate superioară testării serologice. Utilitatea testării este semnificativă în populația de femei active sexual, în vederea instituirii timpurii a mijloacelor specifice de prevenire a cancerului de col. Dacă vegetațiile veneriene sunt tratate corect, nu mai există riscul de a transmite HPV partenerei / partenerului. Pe de altă parte, există și infecții inaparente cu virusuri Papilloma Uman (fără vegetații), caz în care virusul este transmisibil.
În prezent, în multe ţări există programe naţionale de vaccinare împotriva HPV la fetiţe cu vârste între 10 şi 12 ani, dar există însă cazuri în care vaccinul se poate administra chiar după o infecţie, în funcție de fiecare situaţie în parte. Medicii spun că vaccinarea se face prin administrarea a trei doze: a doua doza se inoculează la 2 luni de la prima, iar a treia la 6 luni de la prima.
Experţii estimează că, dacă rata de vaccinare va continua într-un ritm alert, este posibilă eradicarea infecţiei şi a bolilor asociate până în 2050.
Virusul infectează o serie de celule din piele şi din mucoase, în mod frecvent la nivelul colului uterin. Infecţia persistentă cu acest virus produce diferite leziuni, printre care veruci, condiloame, leziuni precanceroase sau chiar cancer. În cazul cancerului de col uterin s-a constatat că două tulpini HPV, respectiv 16 şi 18, sunt răspunzătoare de peste 70% din totalul leziunilor canceroase.
