Ministerul Apărării Naționale (MapN) ar trebui să aloce mai multe locuri pentru fete în școlile militare și să respecte egalitatea de șanse, conform unei decizii a Curții de Apel București. Această sentință vine după o sancțiune de discriminare aplicată de CNCD, din cauza numărului foarte mic de locuri pentru fete în instituțiile de învățământ militare, sancțiune contestată de MApN în instanță. Printre argumentele indicate în cererea de chemare în judecată, se numărau că fetele au menstruație și nu vor putea pilota avioane timp de o săptămână, precum și că au rău de mare și nu pot lucra pe o navă militară.
Acum, însă, după decizia CAB, Ministerul Apărării a precizat, răspunzând unei solicitări a României libere, că, după publicarea motivării instanței, va ajusta normele de recrutare şi baremele de selecţie în armată.
De ce nu a vrut MapN să scoată la concurs un număr egal de locuri pentru fete și băieți
Decizia Curții de Apel București, care poate fi atacată cu recurs de instituție, vine după ce, în 2014, MapN a fost sancționat de CNCD cu avertisment, pentru numărul foarte mic de locuri scoase la concurs pentru fete în instituțiile de învățământ militare, fără să ofere argumente în acest sens. În iarna anului trecut, ministerul a contestat decizia în instanță, iar instanța i-a respins solicitarea, în 1 aprilie 2016: ”Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.”.
Atunci când a contestat în instanță sancțiunea CNCD, Ministerul Apărării a precizat că unul din motivele pentru care dorește păstrarea unui număr mic de locuri pentru fete în instituțiile militare de învățământ este că ele ar putea ocupa toate locurile și că s-ar putea ajunge la situația în care o escadrilă de avioane multirol formată din femei să nu poată lucra câte o săptămână, din cauza menstruației sau a sarcinii.
“O abordare fără limitări și constrângeri din partea decidentului militar la concursurile de admitere în unitățile și instituțiile de învățământ militar poate conduce în situația cea mai defavorabilă, la ocuparea an de an a locurilor scoase la concurs numai de către femei, la toate armele și specialitățile militare; prin reducere la absurd, într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situația conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice şi biologice a părții feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile escadrila să fie neoperațională, iar pe perioada maternității, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din același escadrilă situația să fie asemănătoare”, a arătat ministerul, în cererea de chemare în judecată a CNCD (consultă cererea atașată articolului).
Alte motive invocate de MapN au fost: femeilor care ar trebui să lucreze pe nave militare li se face ”rău de mare”, ele ar trebui să locuiască într-un spațiu cu umiditate crescută, să asculte zgomote puternice și nu ar avea condiții optime de trai – respectiv toalete comune sau lipsa apei calde.
Ministerul Apărării a mai susținut și că ”datorită specificului profesiei de militar, pe care o dobândește persoana în urma pregătirii în cadrul învățământului militar, profesia se exercită prin executarea de misiuni extrem de solicitante din punct de vedere fizic, o asemenea caracteristică fiind improprie structurii anatomice a persoanelor de sex feminin. Din motivul arătat, această categorie este întâlnită în mediul militar ocupând funcții necombatante, cu profil administrativ”.
Pe de altă parte, în același document, MapN se contrazice, pentru că mai susține și că fetele beneficiază de discriminare pozitivă la admitere și că, dacă ar fi stabilite probe eliminatorii la fel pentru toți candidații, se poate ajunge la situația ca ”numărul persoanelor de sex feminin care doresc să acceadă în cariera militară să fie mai mic decât cel existent în prezent, când acestora le este rezervat un anumit număr de locuri în cadrul procesului de selecție”.
Locuri puține pentru fete în anul școlar 2016-2017
În ciuda sancțiunii de acum doi ani a CNCD, Ministerul Apărării a scos la concurs, pentru anul 2016-2017, un număr inegal de locuri pentru fete și băieți, iar la anumite facultăți sau discipline, locurile pentru fete nu există. (consultați fișierele cu toate locurile disponibile în instituțiile militare de învățământ, atașate articolului)
La cele mai multe specializări, există locuri pentru băieți și locuri ”indiferent de gen”, unde sunt încadrate și fetele, dar unde concurează și băieții care nu au reușit să obțină un loc între cele rezervate genului lor. Astfel de situații găsim, de exemplu, la Academia Forțelor Aeriene ”Henri Coandă”, unde, la specializările Aviație naviganți, Meteorolog aeronautic, Controlor trafic aerian – la zi, nivel licență, sunt locuri speciale pentru băieți și cele unde pot concura ambele genuri.
O situație similiară este și la Academia Tehnică Militară, unde sunt locuri pentru băieți și locuri unde nu contează genul. la specializările: Materiale Energetice și Apărare, Drumuri,poduri și infrastructuri militare, Transmisiuni/Comunicații. Dar tot la Academia Tehnică Militară sunt și specializări la care fetele nu au acces deloc: Echipamente și sisteme electronice militare; Blindate, automobile și tractoare; Construcții și fortificații.
La Academia Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu”, sunt 180 locuri pentru băieți, 32 locuri pentru fete, iar 14 locuri – unde sunt acceptați candidați indiferent de gen, care sunt la Intendență, adică adică serviciul care asigură aprovizionarea trupelor cu hrană și cu echipament. Mai mult, fetele au ”interzis” la specializarea Parașutiști.
Accesul fetelor în colegiile militare liceale a fost permis pentru prima dată în anul 2001. În perioada 2001 – 2004, nu au existat locuri de admitere separate pentru fete și băieți. MApN nu a oferit cifrele de școlarizare pe gen din ultimii ani.
Ce măsuri anunță MapN după decizia instanței
Ministerul Apărării a precizat, răspunzând unei solicitări a Rl, că, încă din 2014, în cadrul instituției a fost demarată o analiză internă, ”pentru a stabili cele mai bune modalităţi de acces pe arme şi specialităţi, indiferent de gen, cu respectarea unor standarde unice riguroase, cu luarea în considerare a cerinţelor operative ale unităţilor de luptă din Armata României”.
Tototdată, MApN a precizat că așteaptă motivarea instanței și,apoi, va ”ajusta normele de recrutare şi baremele de selecţie în armată”.
”Eliminarea oricărei măsuri de nejustificată diferenţiere în funcţie de gen este un proces pe care Armata României e decisă să-l parcurgă”, au mai transmis reprezentanții Ministerului Apărării.
Coaliția Antidiscriminare cere sancțiune în bani pentru MApN
Coaliția Antidiscriminare, formată din 17 organizații non-guvernamentale pentru drepturile omului, care a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discrimincării privind numărul mic de locuri pentru fete în școlile militare, a atras atenția că sancțiunea prin avertisment nu are un impact real asupra celor care discriminează, ”mai ales luând în calcul faptul că locurile rezervate femeilor rămân în continuare extrem de puține”.
Astfel, au arătat reprezentanții Coaliției, sancțiunile aplicate ar trebui să fie proporționale cu gravitatea faptei de discriminare, ei amintind că CNCD poate sancționa cu amendă de până la 100.000 lei faptele de discriminare.
”Situația nu se schimbă, pentru că MApN nu a primit încă o sancțiune semnificativă, deși, conform hotărârilor CNCD și a Curții de Apel București, blochează în continuare nejustificat accesul la educație militară pentru întregi generații de femei care își doresc să facă parte din Armata Română”, a mai precizat Coaliția Antidiscriminare.
Femeile din Armata Română, în cifre
17 la sută din personalul MapN este format din femei, iar peste 5 la sută reprezintă personal militar. Principalele arme și specialități cu o pondere mai mare de personal feminin sunt în domeniul medicinei militare, logisticii, comunicațiilor și informaticii, aviației, financiar-contabil, infanteriei, marinei și rachetelor și artileriei antiaeriene, conform MApN.
În ceea ce privește participarea la misiuni în teatrele de operații și misiuni individuale în afara teritoriului național, în prezent aproximativ 40 de militari femei sunt în misiuni NATO, ONU și UE în Afganistan, Balcani, R.D. Congo, Coasta de Fildeș și Georgia.
