În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr (sub 15 ani) în populaţia totală a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018.
”Pe de altă parte, numărul românilor de peste 65 de ani l-a depăşit pe al celor sub 15 ani începând cu anul 2014. Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeaşi perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populaţiei urbane româneşti, una din şase persoane având peste 65 de ani în 2018”, se arată în comunicat.
Oraşele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este că multe oraşe româneşti au în prezent o populaţie îmbătrânită. Astfel, comparativ cu media naţională, media de vârstă a locuitorilor din oraşele româneşti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată, 42,3 versus 41,2 la nivelul României, potrivit EY. Totodată, media de vârstă creşte şi mai mult în cazul oraşelor mai mari, cu toate că acestea beneficiază, de obicei, de existenţa unor ancore, cum ar fi diversele instituţii şi universităţi, spitale sau obiective culturale care reprezintă toate un punct de atracţie pentru tineri.
”Pe de altă parte, oraşele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, însă la un cost mai mic. Această situaţie a creat o ieşire, în principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care caută costuri mai scăzute ale vieţii, evitarea aglomeraţiei şi acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. În acest context este important de menţionat faptul că vârsta medie a populaţiei din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018”, se arată în comunicat.
Suceava, cea mai tânără populaţie
Oraşul cu cea mai tânără populaţie din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani şi cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de două oraşe din zona Moldovei: Iaşi (39,7) şi Botoşani (40,2).
”Iaşi şi Botoşani au cele mai mari procente de locuitori cu vârsta sub 18 ani – 19,1% în 2018. Acest lucru este explicat, în cazul Iaşiului, de rata natalităţii, care înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte oraşe – 11,3 naşteri la o mie de locuitori, dar şi cu media naţională, de 9,3 naşteri la o mie de locuitori în 2017”, se arată în comunicat.
La polul opus, municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie, cu o vârstă medie de 44,1 ani. La o diferenţă destul de mare, se clasează pe locul doi în topul oraşelor îmbătrânite municipiul Braşov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploieşti şi Constanţa (43,3 ani).
”Aceste oraşe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce priveşte numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanţa, Ploieşti – 18%, Braşov – 17% din totalul populaţiei). Observăm că oraşele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în oraşe turistice, fie că vorbim de zona montană – Braşov sau de la malul mării – Constanţa”, se arată în comunicat.
Capitala se află în top 10 oraşe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenţă foarte mică de media naţională (42,2). Deşi cu o rată a natalităţii destul de ridicată – 9,7 naşteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde în continuare capital uman şi asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ, potrivit EY.
Totodată, 92% dintre oraşele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populaţiei. Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila cu o pierdere a 13% din populaţie în perioada analizată. La polul opus avem trei oraşe – Iaşi cu o creştere a populaţiei de 13%, Suceava 3% şi Cluj-Napoca 1%.
