Ajuns la fundul sacului din care plătește pensiile, Guvernul s-a pus pe treabă, cu ținta clară de a găsi alte surse de finanțare. Nu se gândește însă la lărgirea bazei de impozitare pe considerente de bun-simț, ci imaginează soluții pentru a pune mâna pe cele 35 miliarde de lei strânse din contribuțiile plătite de tineri timp de 10 ani la Pilonul II de pensii.
Guvernul este decis să distrugă Pilonul II de pensii și să pună mâna pe banii celor care au contribuit obligatoriu – respectiv persoanele până în 35 de ani -, sau benevol (cei între 35 și 45 de ani la vremea intrării legii în vigoare, în 2007).
Primul atac la Pilonul II s-a comis la începutul anului, odată cu așa-zisa “revoluție fiscală”, când nivelul contribuțiilor plătite de deponenți a fost redus de la 5,1% la 3,75%. Tot atunci, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a început să manifeste o îngrijorare bruscă față de viabilitatea societăților care administrează Pilonul II, susținând că deponenții ar trebui să renunțe să mai plătească aceste contribuții atât timp cât firmele pot da faliment, dar statul nu. Acum, premierul Viorica Dăncilă anunță că un proiect de modificare a Pilonului II de pensii se află în lucru, iar deponenții vor putea opta, din 2019, pentru mutarea contribuţiilor la Pilonul I. “Se lucrează la un pachet privind Pilonul II de pensii. Nu vă pot da mai multe detalii. O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a spus Dăncilă, în plenul Camerei Deputaților.
Viitorul sună sumbru
Pentru că nu poate face o naționalizare forțată a Pilonului II, Guvernul va face una „de catifea”. Astfel, va plafona și mai mult contribuțiile aferente fondurilor de pensii obligatorii administrate privat și, în paralel, va încerca să momească deponenții să-și mute banii în Pilonul I, crede analistul financiar Gabriel Biriș. “Este foarte îngrijorător faptul că Executivul a început un război cu Pilonul II de pensii, care este unul de acumulare. Acesta a fost gândit ca o garanție pentru oamenii care vor ieși din activitate peste ani, întrucât în Pilonul I nu este și nu va fi nimic. Tot ce plătim cu toții în Pilonul I se «mănâncă» pe loc. Din acești bani se plătesc pensiile azi”, ne-a declarat Gabriel Biriș. Analistul atrage atenția că în 10-12 ani, „decrețeii“ vor ieși la pensie, populația activă se va micșora din cauza migrației și a sporului negativ, iar deficitul bugetului de pensii va ajunge undeva la 10% din PIB, ceea ce nu va putea fi finanțat. “În prezent, deficitul bugetului de pensii e undeva la 3% din PIB. Practic, aproape tot deficitul bugetar consolidat al României are drept cauză pensiile. Însă, peste 10-12 ani, acest buget va intra în colaps”, spune Biriș.
Guvernanții cunosc acest lucru, însă nu au nici o strategie de echilibrare a bugetului de pensii și nici nu le pasă de ceea ce se va întâmpla în viitor.
Costin, BNS: Pilonul II va muri subit
Odată cu noua lege pe care Guvernul vrea să o introducă din 2019, Pilonul II de pensii va muri subit, crede Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS). „Atunci când va dispărea obligația, foarte puțini vor mai dori să contribuie. Pilonul II se va usca și se va prăbuși, din lipsă de capital”, ne-a declarat liderul BNS. El consideră, totodată, că Pilonul II a pornit cu stângul acum 10 ani și că nici la această oră nu există reguli clare care să-i garanteze deponentului că va încasa la bătrânețe măcar sumele cu care a contribuit. Potrivit calculelor făcute de specialiștii BNS, bazate pe o contribuție medie la Pilonul II, sumele pe care viitorii pensionari le vor primi sunt ridicole, undeva între 200 și 300 de lei pe lună. Aceasta din cauza nivelului foarte mic al contribuțiilor.
Pe de altă parte, Dumitru Costin avertizează că, în cazul în care Curtea Constituțională (n.r. – care a fost sesizată de sindicate) va decide, eventual, că Ordonanța 79 (cea privind revoluția fiscală) este constituțională, principiul de solidaritate între capital și forță de muncă, pe care sunt bazate toate sistemele de pensii din Europa, va dispărea din România. “Într-un astfel de caz, BNS va iniția un demers și o campanie care va viza Pilonul I. Guvernul Tudose a decis că numai angajații trebuie să mai susțină bugetele de pensii și sănătate, iar companiile nu. Dacă Curtea Constituțională va spune că acest lucru este în regulă, respectiv că principiul solidarității de cofinanțare nu mai este de actualitate, vom cere ca legea pensiilor să fie modificată astfel încât sistemul public să se bazeze pe un sistem de conturi individuale de pensii, pe care fiecare cetățean să decidă cine i-l administrează. Totodată, statul va trebui să pună în contul fiecărui angajat toate sumele cu care acesta a cotizat în timp la bugetul de pensii și să continue să plătească toate pensiile în vigoare din resurse publice”, a spus Dumitru Costin.
Legea pensiilor, „top secret“ la Ministerul Muncii
Liderul BNS a mai spus că sindicatele nu au fost chemate nici până la această oră la Ministerul Muncii pentru consultări cu privire la noua lege a pensiilor, proiectul fiind „Top secret“, dintr-un motiv simplu: “Știu că se face un ping-pong între Ministerul Muncii și cel al Finanțelor cu acest proiect, pentru că impactul asupra bugetului va fi unul devastator, undeva la 5 miliarde de euro pe an”.
Faptul că statul e în mare foame de bani a fost confirmat și de noul șef al Fiscului, Ionuț Mișa. Acesta a declarat că “2018 va fi un an dificil din punct de vedere al încasărilor, pentru că programul de încasări este foarte în urmă. Probabil vor fi şi alte modificări care vor suplimenta planul de încasări, şi atunci cred că este foarte important să ne uităm mult mai atent la componenta de IT”, a spus Mișa, citat de Agerpres.
