Peste 600 de copii refugiați din Ucraina au fost încadrați în sistemul de învățământ preuniversitar din țara noastră, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației (ME), la începutul acestei săptămâni.
Numărul copiilor refugiați de războiul din țara vecină pentru care sunt înregistrate cereri de înmatriculare în sistemul de învățământ românesc este în continuă creștere.
“Există un ordin de ministru în acest sens. La nivelul fiecărui ISJ funcționează o comisie care rezolvă această problemă. Tot în acest ordin există și o procedură de comunicare. Noi centralizăm datele vinerea, pentru săptămâna încheiată. Practic, pentru săptămâna trecută, ce am centralizat luni, pentru că vineri am transmis în rețea procedura, erau 601 elevi și preșcolari înscriși, cu cereri depuse la inspectoratele școlare județene. Datele sunt într-o continuă dinamică. Vineri, la prânz, vom ști care este situația, după această săptămână. Toate cererile depuse sunt acceptate. Ordonanța de Urgență 20 pe 2022 ne-a impus să avem o procedură de raportare”, a declarat, pentru “România liberă”, Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul ME.
Față de precedentele date ce ne-au fost oferite de reprezentantul ministerului, săptămâna trecută, numărul copiilor refugiați înscriși în sistemul nostru de învățământ este mai mult decât dublu.
Mai puțini refugiați, în superior
ME nu a raportat numărul refugiaților încadrați în sistemul de învățământ superior, cu toate că, din informațiile noastre, ministerul le-a solicitat universităților o statistică în acest sens.
Cea mai mare unitate de învățământ superior din România, Universitatea “Babeș – Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, are, în prezent doar 13 refugiați, înmatriculați ca studenți sau cadre didactice.
“Nu avem foarte mulți refugiați. Avem trei, pe latură de personal didactic: unul, în Psihologie, unul, la Economie și unul, la Educație Fizică. Aici nici nu ne așteptam la foarte mulți, pentru că pe cei cu vârste între 18 și 60 de ani nu-i lasă să părăsească țara. La studenți, avem, până acum, zece, opt la Informatică, unul, la Chimie și unul, la Litere”, ne-a declarat rectorul UBB, Daniel David.
Acesta spune că și la Cluj este resimțită criza spațiilor de cazare pentru studenți, astfel UBB nemaiavând posibilitatea de a oferi multe camere pentru refugiați.
“Noi acoperim cam 15% din cererea de cazare a studenților, nu mai mult. La noi e o problemă mare cu locurile de cazare, pentru că Universitatea Babeș – Bolyai a crescut foarte mult ca număr de studenți. Numărul locurilor în cămine este mic, față de interesul studenților pentru universitate. Revenim la grad de ocupare 100%, dar și așa sunt puține. Am oferit și spații pentru refugiați. Au stat temporar, două – trei zile. Acum, nu mai oferim spații pentru refugiați în cămine. Am mai păstrat doar aproximativ zece camere pentru refugiați. O să dăm spații de cazare pentru refugiați în baze de cercetare științifică și de lucru din alte județe, dar în Cluj nu păstrăm mai mult de zece camere”, ne-a explicat Daniel David.
Rectorul Universității “Trasnsilvania” din Brașov, Ioan Vasile Abrudan, ne-a spus că a raportat zero refugiați înmatriculați.
“Au fost câteva cereri, dar nu se încadrau în domeniile studiate la noi”, ne-a declarat Abrudan.
Acesta ne-a precizat că universitatea din Brașov a revenit 100% la cursuri cu predare față în față, încă de la începutul anului academic în curs și, astfel, nu are probleme legate de studenți care se plâng că revin acum în facultăți și nu au cazare.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
