Opt noi creșe vor fi construite în Constanța, Sebeș, Carei, Timișoara, Piatra Neamț, Bacău și Zalău, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, numărul total al creșelor aprobate pentru a fi construite, la nivel național, crește, astfel, la 60.
„Ministerul Dezvoltării susține dezvoltarea echilibrată a localităților și sprijină tinerele familii, motiv pentru care, în fiecare municipiu reședință de județ și municipiu am aprobat construirea unei creșe sau două acolo unde numărul locuitorilor depășește 100.000. Am aprobat finanțarea pentru 52 de creșe, iar acum am aprobat încă 8 noi construcții”, a declarat Cseke Attila, potrivit g4media.ro.
Cele opt noi creșe ce vor fi construite vor trece mai întîi prin proces de achiziție publică înainte de demararea lucrărilor
În urma aprobării finanțării, construirea noilor creșe intră în proces de achiziție publică și, ulterior, vor putea fi demarate lucrările de construcție.
Se vor construi creșe mici, cu o capacitate de 40 de antepreșcolari, în Constanța (2), Sebeș și Carei, iar în Timișoara și Piatra Neamț vor fi construite creșe de dimensiuni medii. În Bacău și Zalău, se vor construi creșe mari, pentru 100-110 copii.
România se află pe ultimul loc între ţările Uniunii Europene în ceea ce priveşte asigurarea de locuri în creşe pentru copiii pe până în trei ani, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explică acest fapt prin lipsa unei implicări a statului într-un proiect integrat de construire de clădiri şi asigurarea finanţării pentru funcţionarea acestora. “Pur şi simplu primarii, urmărindu-şi şi propriul buget, au văzut că degeaba construiesc din banii statului o creşă, pentru că cheltuielile de funcţionare sunt destul de importante chiar şi lunar şi nu le pot susţine”, afirma Cseke Attila, în iulie 2021, conform hotnews.ro.
De ce a ajuns România să fie pe ultimul loc în UE ca număr de locuri disponibile în creșe? Ministrul Dezvoltării vorbește despre A “un fenomen” în care. neexistând o implicare integrată a statului, primăriile şi-au făcut propriul lor calcul, ‘foarte corect financiar” şi au spus că nu pot susține costurile de funcționare.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
