Nivelul suprataxării, unic în Europa, corelat cu prețul medicamentelor stabilit la nivelul minim european, a dus la retragerea de pe piață a sute de produse. Riscul ca multe alte medicamente să dispară de pe piață este major în condițiile în care estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM) avertizează că, în primul trimestru al anului 2019, taxa clawback poate atinge pragul de 27%, un maxim istoric, dacă este luată în considerare şi revizuirea prețurilor care va fi finalizată în luna octombrie a.c.
Soluția propusă de ARPIM vizează plafonarea taxei clawback, care poate fi benefică sistemului de sănătate doar în condițiile creșterii bugetului alocat medicamentelor cu 17% față de nivelul actual. ARPIM a înaintat autorităților o serie de soluții alternative de finanțare. „Încă din anul 2012, sistemul actual de implementare a taxei clawback se bazează exclusiv pe producătorii de medicamente pentru acoperirea creșterii nevoilor de tratament ale pacienților români. Însă, dispariția medicamentelor de pe piață a arătat că un astfel de sistem nu este sustenabil. Am propus o serie de soluții pe termen scurt care pornesc de la premisa că modificarea taxei clawback trebuie să înceapă cu creșterea bugetului alocat medicamentelor, care astăzi este la același nivel ca acum 6 ani. Totodată, este important să menționăm că orice schimbare în mecanismul de implementare a taxei clawback, cum ar fi excluderea din calculul taxei a medicamentelor cu prețuri sub 10 lei sau 25 lei, fără resurse financiare adiționale, va avea drept consecință creșterea suprataxării la un nivel între 26% și 30% pentru toate celelalte medicamente. Consecințele vor fi resimțite de pacienții români care riscă să găsească din ce în ce mai puține medicamente în farmacii“, susţine Liviu Popescu, director relații externe al ARPIM.
Criza de medicamente, efect de bumerang
Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente începând cu anul 2012 este în valoare de 8,4 miliarde lei, cumulat. Astfel, producătorii au plătit pentru tratamentul a 1 din 4 pacienți români. Este un mecanism nesustenabil, care contribuie la crizele de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate. „Grupul de lucru constituit de Ministerul Sănătății pentru regândirea taxei clawback arată faptul că autoritățile au înțeles urgența de a identifica un mecanism funcțional pentru implementarea unei taxe sustenabile, predictibile, care să fie în beneficiul pacienților români. Taxa crește alarmant și toate estimările ne arată că va fi din ce în ce mai mare. Situația trebuie să se schimbe”, a adăugat Liviu Popescu.
