Timpul petrecut jucând jocuri video este puțin probabil să aibă un impact asupra stării de bine, potrivit unui nou studiu al Universității Oxford.
Jocurile video sunt o formă masiv populară de divertisment, socializare, cooperare și competiție, cu miliarde de practicanți în întreaga lume.
Popularitatea lor a determinat principalele organisme de sănătate să își exprime îngrijorarea cu privire la impactul negativ al acestora asupra sănătății mintale, cum ar fi posibila dependență și potențialul său negativ asupra bunăstării jucătorilor, ceea ce a condus la decizii de politică de sănătate larg contestate, cum ar fi limitarea de către China a jocurilor pentru tineri la o oră pe zi.
Dar cercetătorii de la Universitatea din Oxford au intervievat aproape 40.000 de jucători de jocuri video și au găsit „puține dovezi” că timpul petrecut jucând le afectează bunăstarea.
Spre deosebire de majoritatea studiilor anterioare privind efectul jocurilor video asupra stării de bine, cercetătorii au putut urmări jocul efectiv datorită cooperării a șapte firme de jocuri care s-au jucat jocuri diferite, ce au fost de acord să împărtășească date pentru șase săptămâni.
Starea de bine a jucătorilor a fost măsurată prin întrebări referitoare la satisfacția în viață și la nivelul emoțiilor, cum ar fi fericirea, tristețea, furia și frustrarea.
De asemenea, aceștia au fost întrebați dacă joacă din motive sănătoase, cum ar fi distracția sau socializarea cu prietenii, sau din motive mai îngrijorătoare, cum ar fi constrângerea de a îndeplini obiectivele stabilite de joc.
Cercetătorii au descoperit că un jucător mediu ar trebui să joace cu 10 ore mai mult decât de obicei pe zi pentru a observa vreo diferență, iar motivele pentru care joacă au fost mult mai susceptibile de a avea un impact.
„Contrar a ceea ce am putea crede despre faptul că jocurile sunt bune sau rele pentru noi, am găsit dovezi destul de concludente că, nu contează cât te joci, deoarece nu are niciun fel de influență asupra schimbărilor în ceea ce privește starea de bine”, a declarat profesorul Andrew Przybylski, care a lucrat la acest studiu.
„Dacă jucătorii se jucau pentru că voiau să o facă, mai degrabă decât pentru că se simțeau obligați să o facă, aveau tendința de a se simți mai bine.”
Ceea ce este important, a adăugat Przybylski, este „starea de spirit a jucătorilor în momentul în care abordează jocurile”.
„Acesta este un studiu foarte elementar: nici măcar nu intrăm în ceea ce fac oamenii atunci când se joacă, nu creăm un experiment, și totuși, chiar și fără aceste date, țările adoptă ordonanțe, în cazul Japoniei, sau legi, în cazul Chinei, care interzic sau limitează jocurile.
Amploarea studiului oferă dovezi puternice pentru efectul limitat asupra bunăstării – dar concluziile sale nu pot acoperi „întregul domeniu al jocurilor de noroc”, potrivit lui Przybylski.
Doar șapte firme de jocuri au acceptat să participe la studiu (printre care Sony, Microsoft și Nintendo), în ciuda faptului că cercetătorii au abordat peste 30 de edituri.
Jocurile studiate (Animal Crossing: New Horizons, Apex Legends, Eve Online, Forza Horizon 4, Gran Turismo Sport, Outriders și The Crew 2) nu au reprezentat, de asemenea, o secțiune transversală totală a mediului.
Cu toate acestea, concluziile studiului contrazic rezultatele unei lucrări anterioare publicate de același departament de la Oxford Internet Institute, care a urmărit un grup mult mai mic de jucători.
Studiul anterior, realizat în 2021, sugera că cei care jucau mai mult timp erau mai fericiți.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
