Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Statul român ia măsuri pentru rezolvarea crizei medicamentelor

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate destinat consumului de medicamente ar putea crește cu valoarea inflației cumulată din anul 2012 până în prezent, în vederea asigurării pieţei farmaceutice cu medicamentele necesare populaţiei.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 10.10.2018 - 13:29

Este o primă măsură pe care autoritățile o propun producătorilor de medicamente în discuțiile despre contribuția trimestrială, aşa-numita taxă clawback, în contextul în care există tot mai multe semnale privind dispariţia de pe piaţă a unor medicamente vitale. “Discuțiile rămân deschise și cred că această propunere venită din partea colegilor de la Finanţe poate fi cumulată în viitor și cu alte măsuri, ca, de exemplu, calculul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, astfel încât să evităm disfuncționalitățile în aprovizionarea cu medicamente ieftine” , a declarat ministrul Sănătății, Sorina Pintea. La rândul său, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a precizat că nu priveşte din perspectivă contabilă domeniul sănătăţii, fiind interesat de siguranţa pacientului român: “Trebuie creat un cadru funcțional. Pentru a putea face o analiză bazată pe realitate avem nevoie de o comparație a consumului de medicamente și a cheltuielilor aferente pe fiecare producător, diferențiat pe generice și inovative, astfel încât să putem face un audit al pieței”.

Reprezentanții producătorilor recomandă autorităților să evite suprareglementarea pieței și au fost de acord că măsura propusă este un balon de oxigen care vine în sprijinul lor, având în vedere că bugetul pentru medicamente nu a mai fost modificat de 5 ani. Modificările privind taxa de clawback, corecția prețurilor la medicamente care nu s-a mai realizat din anul 2015, precum și promovarea listei de medicamente strategice, esențiale în tratarea bolilor grave sunt principalele măsuri pe care -Ministerul Sănătății le are în vedere pentru aprovizionarea pieței cu medicamente. Estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente arată că, în primul trimestru al anului 2019, taxa clawback va înregistra un maxim istoric, atingând pragul de 27%-30%.

 

Prognoze sumbre

Estimările specialiştilor arată că, din cauza taxei clawback, există riscul ca toate medicamentele care costă sub 25 lei să nu mai poată fi fabricate în țară și ca cei 8 milioane de pacienții care le utilizează – în marea lor majoritate cu venituri mici și pensionari - să nu le mai găsească în farmacii începând cu 2019. “Încă din anul 2012, sistemul actual de implementare a taxei clawback se bazează exclusiv pe producătorii de medicamente pentru acoperirea creşterii nevoilor de tratament ale pacienţilor români. Însă, dispariţia medicamentelor de pe piaţă a arătat că un astfel de sistem nu este sustenabil. Am propus o serie de soluţii pe termen scurt, care pornesc de la premisa că modificarea taxei clawback trebuie să înceapă cu creşterea bugetului alocat medicamentelor, care astăzi este la acelaşi nivel ca acum şase ani. Totodată, este important să menţionăm că orice schimbare în mecanismul de implementare a taxei clawback, cum ar fi excluderea din calculul taxei a medicamentelor cu preţuri sub 10 lei sau 25 lei, fără resurse financiare adiţionale, va avea drept consecinţă creşterea suprataxării la un nivel între 26% şi 30% pentru toate celelalte medicamente. Consecinţele vor fi resimţite de pacienţii români, care riscă să găsească din ce în ce mai puţine medicamente în farmacii”, susţine Liviu Popescu, director Relaţii Externe al ARPIM. 

 

Nivelul suprataxării, unic în Europa

Începând cu anul 2012, taxa clawback plătită de producătorii de medicamente din România este în valoare de 8,4 miliarde lei, cumulat. Astfel, producătorii au plătit pentru tratamentul a 1 din 4 pacienți români. Experţii atrag atenţia că este un mecanism nesustenabil, care contribuie la crizele de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate. „Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de taxa clawback, care s-a dublat în ultimii 2 ani, obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plă-tească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică”, avertizează Dragoş Damian, director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România).

În plus, producătorii de medicamente acuză faptul că acest segment economic face obiectul unor reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă. „Metodologia de calcul a preţului la medicamente, discriminatorie pentru cele ieftine, taxa de raft de peste 20% care trebuie plătită pentru accesul pe canalele comerciale şi taxa clawback acţionează ca o menghină asupra fabricanţilor de medicamente din ţară, care s-au oprit din numeroase proiecte de dezvoltare de medicamente, modernizare şi retehnologizare”, a adăugat Dragoş Damian. În prezent, fabricanţii din ţară susţin că sunt obligaţi să plătească sume exorbitante pe taxe, în loc ca banii să fie investiţi pentru a asigura nevoile de medicamente uzuale pentru pacienţii români. Evoluţia din ultimii doi ani, în care taxa a crescut de la 12% la 24%, arată o lipsă totală de predictibilitate, de interes şi de control al autorităţilor asupra acestui fenomen, care apare pentru că vânzările de medicamente au o evoluţie semiciclică, în funcţie de o anumită sezonalitate, dar şi de nişte intervenţii ale autorităţilor, care sunt iresponsabile, mai susţin reprezentanţii patronatului. 

 

Taxa clawback, care a ajuns la 25%, şi «taxa de raft», care depăşeşte în multe cazuri 20%, sunt principalele motive pentru care peste 2.000 de medicamente din toate categoriile terapeutice, nu numai citostatice, sunt în pericol să dispară, adâncind criza cronică a medicamentelor din ultimii trei ani, care afectează toţi pacienţii. În plus, România pierde în fiecare zi din competitivitatea industriei locale, riscând să devină complet captivă importurilor de medicamente.“(Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD