O fobie comună care ne împiedică să călătorim este cea de avion, numită și aviofobie. Medicul psihiatru Gabriella Bondoc explică într-un interviu pentru România Liberă că teama de zbor este foarte des întâlnită (unele studii indică un procent de 40% din populație) și e posibil ca mulți dintre noi să avem un nod în gât când ne urcăm într-un avion. „Frica joacă un rol important în supraviețuirea noastră, pentru că ne semnalează situațiile periculoase, cu potențial fatal, și ne mobilizează să ne îndepărtăm de ele. Problema este atunci când frica devine irațională, exagerată, iar instinctul nostru de supraviețuire se activează în situații care nu sunt cu adevărat periculoase. Nu orice frică este o fobie”, declară medicul, care adaugă că acestea se dezvoltă uneori în urma unei experiențe traumatice.
În cazul zborului, o fobie poate fi reprezentată de informații din media despre accidente aviatice. Un alt motiv comun, care face ca zborul cu avionul să fie perceput ca fiind periculos este datorat turbulențelor. Avioanele sunt cele mai sigure forme de transport, cu un risc de deces de 1 la 7.178, față de 1 la 98 în cazul mașinilor. Tocmai pentru că accidentele sunt rare și dramatice, presa acoperă disproporționat aceste subiecte în comparație cu alte accidente de transport. De exemplu, într-o săptămână din anul 1996, au murit 842 de persoane în accidente rutiere în Statele Unite. În aceeași săptămână, a explodat un avion imediat după decolare, omorând 230 de persoane. Deși au decedat de patru ori mai puține persoane în acel accident decât în cele rutiere, acesta a devenit subiectul anului în presă. În plus, există emisiuni speciale la televizor destinate exclusiv accidentelor aviatice. Chiar dacă nu ne dăm seama, toate aceste informații negative ne afectează subconștientul, creând în timp o teamă irațională de zbor.
Tratament diversificat
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) explică mecanismul de apariție a fobiilor și oferă și soluția. Cea mai eficientă metodă de tratare a fobiei de zbor o reprezintă terapia prin expunere, o formă de TCC, în care, cu sprijin și ghidare din partea terapeutului cu experiență, clientul e expus treptat la stimulul temut, cu scopul de a-i reduce sensibilitatea la acesta. Unele studii arată că 90% din persoanele al căror tratament a inclus expunerea la un zbor real au continuat să zboare și după un an sau după patru ani, când au fost contactați din nou.
Terapia prin expunere în realitatea virtuală (TERV) presupune ca pacientul să aibă parte de o experiență virtuală, cu ajutorul unei căști și unui scaun care îl transportă în interiorul unui avion simulat, dar aproape la fel de real pentru sistemul nervos al participantului ca cele cu care zburăm în mod obișnuit. Eficacitatea acestei metode a fost dovedită și este comparabilă cu cea a metodei clasice. În plus, ea prezintă numeroase avantaje: costuri reduse, accesibilitate mare și opțiunea de a programa condițiile mediului la care este expus pacientul (nu poți preveni turbulențe majore care au potențial de a retraumatiza pacientul în cazul unui zbor real).
Desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR) este o formă de terapie este folosită cu precădere în tratarea traumelor. În timpul ședințelor, pacientul e rugat să se gândească la amintiri negative care alimentează fobia, în timp ce se concentrează și pe un stimul exterior. Cel mai comun stimul este sunetul din palme al terapeutului, care face ca ochii să se miște în lateral. Cu ajutorul acestei tehnici, stresul emoțional este redus, răspunsul fiziologic este diminuat și credințele negative sunt reformulate.
Medicația poate fi folosită în paralel cu psihoterapia, unele medicamente fiind de ajutor în gestionarea simptomelor fizice ale anxietății, precum pulsul accelerat, transpirațiile abundente și durerile de stomac. Acestea pot fi folosite pe termen scurt sau doar atunci când zbori, iar cel mai des medicii prescriu beta-blocantele şi sedativele.
Autocontrol
Motivația de a călători poate fi stresul tot mai mare cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi, care ne face să vrem să scăpăm de mediul în care trăim cât mai des, sau presiunea socială de a afișa aceste călătorii în public, pe profilurile de socializare. În ultimii ani s-au înregistrat recorduri privind călătoriile. În anul 2018, în România s-a depășit numărul de 20 de milioane de pasageri, un record absolut, traficul aerian crescând cu 23% față de anul precedent. Deși călătoritul e mai facil și accesibil ca niciodată din punct de vedere logistic, pentru mulți sănătatea mintală este în continuare un obstacol greu de învins. Sunt mai multe lucruri pe care pasagerii le pot face, ca de exemplu: să se hidrateze bine și să evite stimulenți precum cafea, ciocolată, băuturi energizante sau alcoolice, să poarte haine confortabile, să se asigure că respiră profund și încet, și să aibă grijă ca mușchii lor să fie relaxați (că nu au degetele încleștate pe suportul pentru braț). Asta va permite persoanei să intre în starea de “odihnă și digestie” spre deosebire de reacția ”luptă sau fugi”. Dacă apar turbulențe, în loc să te sperii imediat, aplică cei 4R: Reacţie la anxietate prin Relaxarea muşchilor, Respiraţie regulată şi Repetarea unor scenarii pozitive.
„E important să nu lăsăm fricile să ne controleze viața, pentru că acestea nu fac decât să ne îngusteze orizonturile. Fobiile sunt afecțiuni tratabile și, cu ajutorul potrivit, îți poți lua zborul mai repede decât crezi”.(dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru)
