Datele statistice provizorii ale Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, prezentate astăzi la Institutul „Marius Nasta” din Capitală, indică o creştere „majoră” în 2022 faţă de anul anterior, fiind înregistrate 8.824 de cazuri faţă de 7.618 cazuri în 2021.
Potrivit unui comunicat, incidenţa înregistrată în 2022 a ajuns la 46,1 cazuri la suta de mii de locuitori, de la 39,7 cazuri la suta de mii de locuitori în anul precedent.
„Ziua de 24 martie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mari provocări endemice, cu 1,6 milioane de decese înregistrate în 2021. În România, datele statistice provizorii ale Programului Naţionale de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei indică o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior. Astfel, au fost înregistrate 8.824 de cazuri în 2022 faţă de 7.618 cazuri în anul 2021”, se arată în comunicat.
Aceste date reflectă „noua realitate” cauzată de impactul pandemiei COVID-19, care a ţinut departe de spitale bolnavii suferinzi de alte probleme de sănătate în afara infecţiei cu SARS-CoV-2, inclusiv tuberculoză.
Dacă numărul judeţelor cu incidenţă mare a rămas comparabil în ultimii doi ani, numărul judeţelor cu incidenţă medie (galben) între 37,1 şi 59 de cazuri la suta de mii de locuitori a crescut de la 12 în anul 2021 la 19 în anul 2022.
Potrivit datelor prezentate, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în judeţele: Iaşi – 476 cazuri, Dolj – 430 cazuri, Bacău – 327 cazuri şi Botoşani – 327 cazuri.
Totodată, 327 de copii au fost diagnosticaţi cu tuberculoză în anul 2022, cu o incidenţă de 10,7 la 100.000 copii, sub nivelul celei din 2019, care a fost de 12,7.
În acest context, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a dezvoltat o colaborare cu Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial şi Centrul de Inovaţie şi E-Health al Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra diagnosticării tuberculozei.
Analiza datelor evidenţiază o scădere abruptă a cazurilor diagnosticate în 2020, cu peste 30%, în condiţiile în care media de scădere a incidenţei cazurilor de tuberculoză anterior pandemiei a fost în România de 5,7%. Cercetarea demonstrează că, în judeţele în care personalul medical a fost implicat aproape total în limitarea efectelor pandemiei, diagnosticarea tuberculozei a scăzut aproape la jumătate. Efectul prezenţei caravanelor Screening TB în zonele cu incidenţa cea mai mare din România (Botoşani, Vaslui, Iaşi, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa) în perioada de debut a pandemiei a dus la creşterea gradului de diagnostic al tuberculozei.
„În anul 2022 e prima oară când se observă tendinţa de creştere a cazurilor depistate după pandemia care a avut un impact masiv asupra gradului de depistare. Acest amănunt impune o concentrare atentă asupra depistării precoce, a screeningului cazurilor de tuberculoză, dar şi măsuri care să vizeze creşterea aderenţei la tratament, concomitent cu intervenţii de reducerea a stigmei specifice acestei patologii. Analizând situaţia din Bucureşti, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a fost cea mai mare din România, un beneficiu în lupta împotriva tuberculozei l-a constituit debutul proiectului pilot al Ministerului Sănătăţii, de tratare în ambulatoriu a pacientului cu tuberculoză. A fost uşurat astfel accesul la tratament şi diagnostic a pacienţilor din zona Bucureşti – Ilfov”, se mai arată în comunicat.
Doar în judeţul Timiş, diagnosticarea tuberculozei a păstrat ritmul din anii pre-pandemici.
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” derulează, în prezent, cel mai mare program de screening activ al tuberculozei în România.
„Proiectul se află în ultimul an de implementare, până în acest moment intrând în screening 79.418 persoane din 33 de judeţe (datele parţiale de la începutul lunii ianuarie). Proiectul vizează populaţia din zonele rurale cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale, persoane fără adăpost şi consumatori de droguri injectabile din marile aglomeraţii urbane şi persoane private de libertate. Incidenţa depistată de caravanele mobile Screening TB în aceste zone vulnerabile este de 258,7 cazuri la suta de mii de locuitori, de 5,6 ori mai mare decât incidenţa calculată la nivel naţional”, se precizează în comunicat.
Reţeaua de pneumologie a beneficiat în 2022 de investiţii în aparatură şi reactivi pentru diagnosticul tuberculozei prin finanţări primite în cadrul a două proiecte.
Astfel, proiectul ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, finanţat de Fondul Global de luptă împotriva HIV, Tuberculozei şi Malariei, a dotat cu echipamente şi medicamente reţeaua TB cu 35 de aparate GeneXpert de ultimă generaţie, 5 aparate moderne de radiologie mobilă, peste 40.000 de teste rapide de diagnostic al TB sensibile şi multidrog rezistente. De asemenea, a fost dotat şi laboratorul Institutului Naţional de Sănătate Publică cu aparate de diagnostic genetic – RT-PCR şi aparat de secvenţiere genom viral, dar şi Laboratorul Naţional de referinţă al Institutului „Marius Nasta” a fost dotat cu echipamente moderne pentru diagnosticul molecular al TB.
Proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), derulat de Institutul „Marius Nasta”, coordonat de Ministerului Sănătăţii, a completat dotările cu: 17 echipamente Genexpert, 9 aparate MGIT de cultură în mediul lichid, 8 echipamente de depistare a tuberculozei latente şi 80 de echipamente de nebulizare pentru controlul infecţiei TB şi 30 echipamente pentru testarea eficienţei nebulizării.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!