Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie, explică pe înțelesul tuturor

Cum tratăm toxiinfecţiile alimentare

Diareea acută infecţioasă este o boală frecvent întâlnită oriunde în lume, care se dezvoltă în urma contactului cu persoane sau animale bolnave sau prin consumul de apă şi alimente contaminate.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 27.06.2018 - 10:00

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog, atrage atenţia într-un interviu pentru “România liberă” că globalizarea comerţului cu alimente, cu procesare centralizată şi distribuţie pe scară largă oferă oportunitatea ca toxiinfecţiile alimentare să se răspân­dească rapid între ţări, iar utilizarea nediscriminatorie a antibioticelor în industria cărnii a condus la o creştere a rezistenţei microorganismelor la tratament.

Medicul explică faptul că printre cauzele apariţiei bolii se numără bacteriile (Shigella, Salmonella, Campylobacter, Yersinia enterocolitica, Vibrio cholera, Aeromonas, Escherichia Coli), toxinele bacteriene, diverse virusuri (Rotavirus, Adenovirus, Norovirus) şi paraziţii. Cei mai frecvenți patogeni sunt: Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus, Vibbrio Cholerae şi Parahaemolitycus, Bacillus cereus, Salmonella, Shigella, Clostridium botulinum, Escherichia Coli tulpina O157:H7, anumite specii de Campilobacter, Yersinia, Listeria si Aeromonas. În general, în aproximativ 70% din cazuri sursa infecției este reprezentată de apa sau alimentele contaminate. Bacteriile sunt responsabile de 75% din îmbolnăvirile de toxiinfecţie alimentară, care se manifestă prin crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră. 


Frecvenţă crescută, în funcţie de sezon


De regulă, vara predomină infecţiile cu bacterii cum sunt Salmonella, Shigella şi Staphylococcus aureus. Dr. Elena Ciupercă spune că boala produsă de Campilobacter jejuni este mai frecventă primăvara şi toamna, iar epidemiile cu Clostridium perfringens apar mai rar în sezonul cald. 

Printre factorii care contribuie la apariţia infecţiei intestinale se numără aciditatea gastrică, care reprezintă prima linie de apărare a organismului, „un pH sub 4 fiind rapid bactericid; microbii trebuie să supravieţuiască în mediul gastric acid pentru a infecta intestinul subţire sau gros; medicaţia antisecretorie frecvent folosită, adesea pe termen lung, facilitează gastroenterita bacteriană”, declară specialistul în interviul pentru „România liberă”. Alţi factori de risc pentru boala diareică acută se referă la flora intestinală a gazdei, precum şi la virulenţa microbiană.

 

Când este obligatorie prezentarea la medic? 


„Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun; vărsături sau diaree care persistă; febră înaltă persistentă; de asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut care ­trebuie să se prezinte la medic”, explică dr. Elena Ciupercă. 

Potrivit specialistului, în formele uşoare ale bolii nu sunt necesare teste suplimentare, doar hidratare şi reechilibrare hidroelectrolitică, tratament simptomatic şi măsuri de dietă. În formele moderat-severe se realizează coprocultura şi coprocitograma, iar în caz de diaree persistentă se adaugă şi examenul coproparazitologic. În plus, la persoanele cu stare generală alterată pot fi necesare şi teste de sânge privind nivelul electroliţilor în ser, evaluarea funcţiei renale etc. 

Medicul mai spune că tratamentul constă în hidratare de preferat pe gură, dacă pacientul nu varsă lichidele ingerate; pot fi folosite şi soluţii de rehidratare orală disponibile în farmacii. Totodată, se vor consuma mese de volum mic şi se vor evita alimentele condimentate sau grele. Este necesară scoaterea din colectivitate în timpul episodului de boală cu vărsături şi diaree şi 48 ore după remiterea lor. Tratamentul medicamentos constă în folosirea preparatelor antidiareice, antiemetice la persoanele care varsă şi antibiotic, dacă este demonstrată o cauză bacteriană sau parazitară.  

 

PONTURI

Măsuri de prevenţie

- Carnea trebuie gătită corect.

- Legumele şi salatele trebuie spălate bine înainte de folosire.

- Alimentele crude şi cele gătite trebuie păstrate separat.

- Cuţitele şi alte dispozitive de bucătărie trebuie spălate în apă fierbinte cu detergent după prelucrarea cărnii crude.

- Spălarea mâinilor înainte de manipularea alimentelor, după folosirea toaletei şi contactul cu PET-uri.

- Evitarea contactului cu persoanele bolnave.

Micro-organisme

Toxiinfecţii ­alimentare asociate cu alimente specifice:

Carne de vacă şi porc – Salmonella, S. aureus, Cl perfringens, Listeria monocitogenes, Yersinia enterocolitica, Trichinella spiralis, Bacillus cereus

Mâncarea chinezească – Bacillus cereus (în orezul prăjit)

Ouă – Salmonella, Staphylococcus aureus

Peşte – Clostridium botulinum, Diphylobothrium latum, Anisakidoza

Miere – Clostridium botulinum

Lapte şi brânză – Salmonella, Campilobacter, Listeria monocitogenes, E. Coli, Yersinia enterocolitica

Fructe de mare – Vibrio Cholerae şi Parahaemolyticus, hepatita A, Norovirus

Carne de pui – Samonella, S. aureus, Campilobacter, Listeria monocitogenes, Cl perfringens

Legume – Clostridium Botulinum, Salmonella, Shigella, Bacillus cereus, Norovirus

 

PROFILAXIE

Cum ne protejăm în vacanță

Călătoriile cresc riscul de expunere la apă şi alimente contaminate. Ne putem proteja prin consumul de apă îmbuteliată, inclusiv pentru spălatul pe dinți, evitarea consumului de cuburi de gheaţă care pot fi din apă contaminată, evitarea consumului de carne sau peşte insuficient preparat termic, evitatea consumului de alimente crude care au fost atinse cu mâna în timpul preparării (salate, fructe decojite).


Doar 10% dintre pacienţii care dezvoltă boala diareică acută ajung la medic, cei mai predispuşi la îmbolnăvire fiind copiii şi persoanele în vârstă.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD