Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog, atrage atenţia într-un interviu pentru “România liberă” că globalizarea comerţului cu alimente, cu procesare centralizată şi distribuţie pe scară largă oferă oportunitatea ca toxiinfecţiile alimentare să se răspândească rapid între ţări, iar utilizarea nediscriminatorie a antibioticelor în industria cărnii a condus la o creştere a rezistenţei microorganismelor la tratament.
Medicul explică faptul că printre cauzele apariţiei bolii se numără bacteriile (Shigella, Salmonella, Campylobacter, Yersinia enterocolitica, Vibrio cholera, Aeromonas, Escherichia Coli), toxinele bacteriene, diverse virusuri (Rotavirus, Adenovirus, Norovirus) şi paraziţii. Cei mai frecvenți patogeni sunt: Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus, Vibbrio Cholerae şi Parahaemolitycus, Bacillus cereus, Salmonella, Shigella, Clostridium botulinum, Escherichia Coli tulpina O157:H7, anumite specii de Campilobacter, Yersinia, Listeria si Aeromonas. În general, în aproximativ 70% din cazuri sursa infecției este reprezentată de apa sau alimentele contaminate. Bacteriile sunt responsabile de 75% din îmbolnăvirile de toxiinfecţie alimentară, care se manifestă prin crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră.
Frecvenţă crescută, în funcţie de sezon
De regulă, vara predomină infecţiile cu bacterii cum sunt Salmonella, Shigella şi Staphylococcus aureus. Dr. Elena Ciupercă spune că boala produsă de Campilobacter jejuni este mai frecventă primăvara şi toamna, iar epidemiile cu Clostridium perfringens apar mai rar în sezonul cald.
Printre factorii care contribuie la apariţia infecţiei intestinale se numără aciditatea gastrică, care reprezintă prima linie de apărare a organismului, „un pH sub 4 fiind rapid bactericid; microbii trebuie să supravieţuiască în mediul gastric acid pentru a infecta intestinul subţire sau gros; medicaţia antisecretorie frecvent folosită, adesea pe termen lung, facilitează gastroenterita bacteriană”, declară specialistul în interviul pentru „România liberă”. Alţi factori de risc pentru boala diareică acută se referă la flora intestinală a gazdei, precum şi la virulenţa microbiană.
Când este obligatorie prezentarea la medic?
„Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun; vărsături sau diaree care persistă; febră înaltă persistentă; de asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut care trebuie să se prezinte la medic”, explică dr. Elena Ciupercă.
Potrivit specialistului, în formele uşoare ale bolii nu sunt necesare teste suplimentare, doar hidratare şi reechilibrare hidroelectrolitică, tratament simptomatic şi măsuri de dietă. În formele moderat-severe se realizează coprocultura şi coprocitograma, iar în caz de diaree persistentă se adaugă şi examenul coproparazitologic. În plus, la persoanele cu stare generală alterată pot fi necesare şi teste de sânge privind nivelul electroliţilor în ser, evaluarea funcţiei renale etc.
Medicul mai spune că tratamentul constă în hidratare de preferat pe gură, dacă pacientul nu varsă lichidele ingerate; pot fi folosite şi soluţii de rehidratare orală disponibile în farmacii. Totodată, se vor consuma mese de volum mic şi se vor evita alimentele condimentate sau grele. Este necesară scoaterea din colectivitate în timpul episodului de boală cu vărsături şi diaree şi 48 ore după remiterea lor. Tratamentul medicamentos constă în folosirea preparatelor antidiareice, antiemetice la persoanele care varsă şi antibiotic, dacă este demonstrată o cauză bacteriană sau parazitară.
PONTURI
Măsuri de prevenţie
– Carnea trebuie gătită corect.
– Legumele şi salatele trebuie spălate bine înainte de folosire.
– Alimentele crude şi cele gătite trebuie păstrate separat.
– Cuţitele şi alte dispozitive de bucătărie trebuie spălate în apă fierbinte cu detergent după prelucrarea cărnii crude.
– Spălarea mâinilor înainte de manipularea alimentelor, după folosirea toaletei şi contactul cu PET-uri.
– Evitarea contactului cu persoanele bolnave.
Micro-organisme
Toxiinfecţii alimentare asociate cu alimente specifice:
Carne de vacă şi porc – Salmonella, S. aureus, Cl perfringens, Listeria monocitogenes, Yersinia enterocolitica, Trichinella spiralis, Bacillus cereus
Mâncarea chinezească – Bacillus cereus (în orezul prăjit)
Ouă – Salmonella, Staphylococcus aureus
Peşte – Clostridium botulinum, Diphylobothrium latum, Anisakidoza
Miere – Clostridium botulinum
Lapte şi brânză – Salmonella, Campilobacter, Listeria monocitogenes, E. Coli, Yersinia enterocolitica
Fructe de mare – Vibrio Cholerae şi Parahaemolyticus, hepatita A, Norovirus
Carne de pui – Samonella, S. aureus, Campilobacter, Listeria monocitogenes, Cl perfringens
Legume – Clostridium Botulinum, Salmonella, Shigella, Bacillus cereus, Norovirus
PROFILAXIE
Cum ne protejăm în vacanță
Călătoriile cresc riscul de expunere la apă şi alimente contaminate. Ne putem proteja prin consumul de apă îmbuteliată, inclusiv pentru spălatul pe dinți, evitarea consumului de cuburi de gheaţă care pot fi din apă contaminată, evitarea consumului de carne sau peşte insuficient preparat termic, evitatea consumului de alimente crude care au fost atinse cu mâna în timpul preparării (salate, fructe decojite).
Doar 10% dintre pacienţii care dezvoltă boala diareică acută ajung la medic, cei mai predispuşi la îmbolnăvire fiind copiii şi persoanele în vârstă.
