24.2 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSănătateCum recunoști o criză falsă de epilepsie?

Cum recunoști o criză falsă de epilepsie?

 

>> Crizele non-epileptice sunt o manifestare a subconștientului
 
 
>> Crizele psihogene sunt mai prezente în rândul femeilor – 70%, conform Institutului Neurologic din Columbia
 
 
>> Aproximativ 15% dintre pacienții cu crize psihogene au și crize reale de epilepsie, potrivit Zhejiang University School of Medicine

 

 

Uneori apar în urma unui eveniment traumatic, alteori nu au o cauză clară. Singura investigație pe care vă puteți baza pentru a face diferența între cele două este EEG (electroencefalograma). Dacă în cazul epilepsiei crizele pot fi ținute sub control cu tratament adecvat sau intervenții chirurgicale, în cazul crizelor psihogene tratamentul constă, pentru moment, doar în terapie cognitiv-comportamentală. Este nevoie de mai multe studii pentru a descoperi și alte posibile modalități de a le trata.
 
 
 
Epilepsia este o boală neurologică cronică ce poate afecta oameni de toate vârstele. Peste 50 de milioane de persoane au diagnosticul de epilepsie, ceea ce o face una dintre cele mai comune boli neurologice la nivel mondial. În multe părți ale lumii, cei cu epilepsie și familiile lor suferă din cauza stigmei și a discriminării.
 
Puținele lucruri pe care majoritatea le știe despre epilepsie este că se manifestă prin crize recurente – mișcări involuntare ale corpului care sunt uneori însoțite de lipsa conștiinței. Aceste crize apar în urma unui „scurt circuit” în creier. Efectele pot fi ușoare – o lipsă scurtă a atenției, sau severe – convulsii prelungite. Și frecvența poate varia – de la mai puțin de una pe an până la câteva pe zi.
 
Uneori oamenii experimentează crize care seamănă cu cele epileptice, dar nu sunt. Acestea poartă numele de crize psihogene și sunt cauzate de factori psihologici.

 


 
FOTO : Dr. Cătălina Hogea, medic psihiatru Neuroaxis. 
 
 
„Manifestările de tip psihogen rareori îndeplinesc criteriile unei crize epileptice. Rareori există incontinență sau mușcarea limbii, elemente tipice unei crize de epilepsie. Ele apar într-un context emoțional, de obicei când există o persoană de suport în preajmă, având menirea, din punct de vedere psihologic dar fără intenție, de a atrage atenția. Practic, o criză psihogenă este o manifestare a subconștientului. Pacienții sunt destul de expliciți atunci când descriu aceste crize pentru că nu apare o pierdere a conștienței. Revenirea după criză are și ea loc mult mai rapid decât în cazul unei crize epileptice”, Dr. Cătălina Hogea, medic psihiatru Neuroaxis. 
 
 

 

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă