Anul trecut, peste 1,8 milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu acest tip de cancer, dintr-un total de peste 18 milioane de cazuri. La nivel global, acest tip de afecțiune oncologică este a treia ca frecvență în rândul bărbaților și a doua la femei. În România, 26 de persoane din 100.000 de locuitori fac cancer colorectal, boala fiind pe locul secund ca frecvență într-un clasament al principalelor tipuri de cancer. „Din păcate, în România, pacienții ajung de multe ori la medic în stadii avansate, chiar stadiul 4, când există deja metastaze hepatice sau carcinomatoză peritoneală (diseminarea tumorii în cavitatea abdominală) sau metastaze pulmonare. Și atunci se face mai întâi un tratament oncologic, în speranța că bolnavul va intra într-o perioadă de remisiune, poate chiar vindecare, chirurgia în stadiul 4 făcându-se doar în momente super necesare, de ocluzie, de peritonită, în care trebuie să intri să salvezi viața sau să faci o derivație digestivă astfel încât să-i prelungești bolnavului viața“, descrie cea mai gravă situație medicul chirurg Ștefan Tucă, specialist care operează frecvent cancere de colon.
Prezenţa polipilor, indiciu esenţial în diagnostic
Printre factorii de risc ai cancerului de colon, se numără obezitatea, sedentarismul, moștenirea genetică, fumatul, excesul de alcool, dietele bogate în alimente hipercalorice și grăsimi, fără fibre.„Există și boli care predispun la patologie malignă precum rectocolita ulcerohemoragică, polipoza rectocolonică familială, boala Crohn. Pacienții cu aceste afecțiuni ar trebui să se investigheze frecvent și cei mai mulți o fac. În cazul polipilor colonici și rectali, un gastroenterolog bun îi biopsiază și îi urmărește din 6 în 6 luni ca să vadă dacă nu devin displazici, adică dacă nu își dezorganizează arhitectura intrinsecă și devin tumori maligne. Dar există și gastroenterologi care decid că trebuie scoși în timpul procedurii endoscopice: polipii se pot rezeca în timpul colonoscopiei. Dacă nu se pot scoate pe cale gastroenterologică – și aici vorbim de polipi care au bază de implantare largă –, atunci este indicată intervenția chirurgicală, mai ales la polipii cu displazie severă. Cei de gradul 3 se consideră a fi displazie preneoplazică, care se poate transforma în adenocarcinom. În astfel de situații, chirurgii intervin și realizează excizia completă, astfel ca pacientul să nu facă boala malignă“, explică chirurgul.
De altfel, cancerul colorectal se poate trata cu succes prin chirurgie dacă este depistat în stadiu incipient. Condiția este ca orice persoană cu vârsta peste 45 de ani să meargă regulat la medic și să facă anumite investigații, precum cele de fecale sau colonoscopia, la recomandarea specialistului gastroenterolog. Dacă acesta depistează anumite formațiuni tumorale, chirurgia este soluția. „La pacienții care sunt depistați cu tumori rectale sau colonice cu dimensiuni mai mici se poate face o chirurgie de rezecție, prin care se îndepărtează tumora, minimum 12 ganglioni pentru anatomopatologie, și se restabilește continuitatea prin anastomoza digestivă între cele două structuri rămase. Există și acești pacienți la care poți să faci cu mare succes intervenții chirurgicale minim invazive laparoscopice după care se recuperează mult mai rapid, ei revenind mult mai devreme în activitatea profesională și în familie. În funcție de stadializarea post-chirurgicală, pacientul este îndrumat către un tratament adecvat condus de către specialistul oncolog, la fel, cu mari șanse de vindecare. Operațiile de cancer de colon, rect, în stadiile 1, 2 și chiar 3 sunt succese terapeutice“, descrie performanțele tratamentului chirurgical al cancerului colorectal medicul Ștefan Tucă.
Metode de intervenţie de ultimă generaţie
Din echipa care diagnostichează și tratează cancerul colorectal fac parte gastroenterologul, chirurgul, oncologul și radioterapeutul. Și în România se aplică protocoale ca în orice țară avansată, laparoscopia, medicamentele performante și renunțarea la pregătirea colonului înainte de intervenție numărându-se printre metodele de ultimă generație. „Acum, chirurgia colorectală se face din ce în ce mai puțin fără pregătire colonică, adică nu se mai evacuează colonul de materii fecale. S-a demonstrat că e mai bine pe termen lung. Colonul este obișnuit cu bacteriile, iar noi intervenim conform protocoalelor. Sigur că există un timp septic, dar îți iei măsuri de precauție ca totul să fie bine. La cazurile selecționate și la care se poate, mai bine nu faci această pregătire colonică să fie mai sigur din punct de vedere al anastomozei și sângerării digestive. În plus, postoperator, tranzitul intestinal se reia mai ușor“, afirmă chirurgul.
În anumite situații, din protocolul de terapie al cancerului colorectal face parte și radioterapia.„Radioterapia se face în cancerele de rect, care se poate împărți în superior, mijlociu și inferior. Pentru tumorile de rect superior, primul timp terapeutic indicat e cel chirurgical. Pentru tumorile de rect mijlociu și inferior, se face inițial radioterapie, iar ulterior, după 6 săptămâni, se recurge la intervenția chirurgicală, prin care se scoate ce este de îndepărtat, se analizează histopatologic și, în funcție de rezultat, există posibilitatea să se asocieze chimioterapie postoperatorie“, descrie indicațiile radioterapiei medicul Ștefan Tucă. Ulterior, un pacient operat pentru cancer de colon trebuie să meargă la control medical din 6 în 6 luni pentru monitorizarea stării de sănătate. Evaluarea poate să includă colonoscopii, tomografii și alte tipuri de investigații. La ora actuală, multe dintre cancerele colorectale pot fi evitate printr-un stil de viață sănătos, fără fumat, alcool și cu diete bogate în legume și fructe.
Simptome alarmante
– Tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipaţie)
– Crampe sau dureri abdominale
– Senzaţie de balonare
– Prezenţa sângelui în scaun şi sângerare rectală
– Apatie şi oboseală, ca urmare a anemiei
– Scădere semnificativă în greutate.
Stadiile cancerului colorectal
– Stadiul 0, cunoscut şi sub denumirea de carcinom in situ, este depistat în fază incipentă, fiind localizat la nivelul mucoasei;
– Stadiul I – cancerul invadează submucoasa sau stratul muscular;
– Stadiul IIA – cancerul invadează stratul muscular, până în ţesuturile invecinate din spaţiul intraperitoneal;
– Stadiul IIB – tumora invadează organe sau structuri din spaţiul intraperitoneal;
– Stadiul IIIA – cancerul invadează stratul muscular şi se răspândeşte la 1-3 ganglioni limfatici;
– Stadiul IIIB – cancerul invadează peritoneul visceral sau organele învecinate şi se răspândeşte la 1-3 ganglioni limfatici;
– Stadiul IIIC – tumora se răspândeşte la 4 sau mai mulți ganglioni limfatici;
– Stadiul IV, cunoscut şi sub denumirea de cancer avansat – tumora se răspândeşte la organe îndepărtate.
