Astfel, medicii și asistentele medicale care fac gărzi în spitale ar putea ieși mult mai repede la pensie – 57 de ani la femei și, respectiv, 60 de ani la bărbați. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege, aflat în dezbatere la Senat, inițiat după cazurile tragice din ultima vreme, când mai mulți medici și asistente medicale au murit în timpul gărzii sau imediat după terminarea programului de lucru.
Gărzi epuizante şi riscuri medicale
Susţinut de peste 5.000 de medici din toată ţara, proiectul de act normativ, înregistrat recent la Senat pentru dezbatere, vizează reducerea numărului de cazuri de epuizare profesională și a riscului de deces în rândul medicilor și al asistenților medicali. Potrivit propunerii legislative, orele de gardă efectuate de medici sau asistenți medicali pentru care se plătesc contribuții vor fi considerate vechime în muncă și se vor lua în calcul la stabilirea stagiului de cotizare. “Pentru personalul angajat în sistemul medical, orele de gardă efectuate și pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale constituie vechime în muncă și se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii“, se menţionează în document.
Iniţiatorii precizează că propunerea legislativă vine în sprijinul celor care lucrează în sistemul medical, mai ales al medicilor care efectuează foarte multe ore de gardă: “Stresul, munca până la epuizare, lipsa unui număr suficient de doctori, incapacitatea de a face faţă numărului uriaş de pacienţi, lipsa de respect şi de perspective au dus de-a lungul timpului la suferinţe ascunse şi uneori la moarte. Avem în prezent peste 50 de cazuri în care medicii au decedat din astfel de cauze. Considerăm că este necesară instituirea unei echităţi în sistemul de pensie, şi anume recunoaşterea ca vechime în muncă a orelor de gardă lucrate. În funcţie de numărul de gărzi lucrate pentru care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale, personalul medical poate ieşi la pensie, la cerere, fără penalizare”. De această măsură ar urma să beneficieze 10.000 de medici care efectuează gărzi şi aproximativ 20.000 de asistenţi medicali.
Peste 50 de medici căzuţi la datorie
În ultimii ani a crescut alarmant numărul medicilor care şi-au pierdut viaţa salvând alte vieţi. Şi mai şocant este faptul că decesele au survenit după gărzi epuizante, cărora le-au căzut victime inclusiv doctori tineri, fără probleme de sănătate anterioare, zona asistenţei medicale fiind una dintre cele mai periculoase categorii profesionale din România. Iniţiatoarea demersului în mediul online, medicul Livia Davidescu, mărturiseşte: „De când am început acest demers, al recunoașterii gărzilor ca vechime în muncă, din dorința pură de a face ceva în numele dreptății, am știut că va trebui să îmi asum tot. Nu mi-am imaginat însă că va trebui să ascult, paralizată de emoție, dureri nebănuite, strigăte de disperare așternute în mesaje ropotitoare. Multumesc frumos tuturor celor care au crezut încă de la început în proiect nostru – Laura Zarafin, Diana Popovici, Cristiana Adi Opriţa, Bogdan Lăzescu – pentru curajul de a vă pune semnătura pe un memoriu întocmit în câteva zile, străbătând documentații stufoase absolut străine nouă şi profesiei noastre: legislație europeană, dreptul muncii, strategii de dezvoltare etc. Mulţumesc colegilor, celor 2.000, care şi-au pus numele pe listele ce au ajuns şi continuă să ajungă în Parlament! De toate vârstele și de toate specialitățile, din Europa până în Canada, toţi au rezonat cu doleanțele noastre legitime!”.
„Statistica ultimilor 15 ani ne indică faptul că riscul medicilor de a deceda în gărzi în urma stresului acumulat şi a acutizării unor afecțiuni induse de acesta este enorm. Numai în ultimele 8 luni am înregistrat decesele a patru medici ce efectuau gărzi. Media de vârstă a acestora a fost de 52 de ani! Au murit, la datorie, cu 24 de ani mai devreme, în contextul speranţei de viaţă de 76 de ani din România, în halatul alb al salvatorilor”, mai spune dr. Livia Davidescu, care a realizat şi prima listă cu peste 50 de medici căzuţi la datorie în timpul gărzilor. Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania 48%, iar în Marea Britanie 33%. În medie, într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, peste 30 de ore, uneori chiar mai mult.
O soluţie viabilă la o problemă mortală
„Acest demers este unul justificat, pe de o parte de normele legale ale Uniunii Europene, ce definesc timpul de lucru ca orice perioadă în care angajatul îşi desfăşoară activitatea, fiind la dispoziția angajatorului, şi, pe de altă parte, de realitățile din sistemul nostru sanitar. Măsura pensionării cu câțiva ani mai devreme, după împlinirea a 35 de ani de cotizare la fondul de pensii, poate şi trebuie să salveze vieți. Nu cerem favoruri, nu cerem pensii speciale la 45-50 de ani.” (Dr. Livia Davidescu, medic la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.
1.500 de lei, sancţiune pentru deces în gardă
Spitalul din Zimnicea, unde asistenta medicală Carmen Vătafu a murit în urmă cu două săptămâni, la doar 43 de ani, în urma unui accident vascular cerebral produs în timpul orelor de gardă, a fost amendat doar cu 1.500 de lei de către ITM Teleorman, pentru nemarcarea orelor lucrate şi turele de 12 ore, care nu erau urmate de o zi de odihnă. Femeia a acuzat dureri de cap persistente în timpul gărzii, însă nu a avut norocul să fie salvată la timp.
Propunerea de reducere a vârstei de pensionare pentru personalul angajat în sistemul medical vizează reducerea problemelor de sănătate pe care le generează stresul și suprasolicitarea în rândul medicilor și al asistenților medicali.
