Guvernul a modificat prin OUG legislația care interzicea ca prefecții să fie membri ai partidelor politice, făcând din acest demers o renunțare la „ipocrizie”. După intrarea în vigoare a deciziei, PNL, USR PLUS și UDMR și-au împărțit județele conform algoritmului stabilit de comun acord – astfel că liberalii vor avea 23 de prefecți, USR PLUS – 14, iar UDMR – cinci.
Marea câștigătoare pare a fi și de această dată UDMR care a obținut unele dintre cele mai bogate județe ale țării – Cluj și Arad, dar s-a lepădat de Harghita, unul dintre cele mai sărace județe ale țării, dar cu populație majoritar maghiară. În afară de Cluj și Arad, UDMR a mai primit posturile din Sălaj, Satu Mare și Covasna.
La Cluj, avocatul Tasnadi Szilard va lua locul lui Mircea Abrudean, susținut de PNL, în funcţia de prefect. La Arad, UDMR nu avea încă stabilit un nume, cert este însă că Gheorghe Stoian care a avut, de asemenea, sprijinul PNL, va părăsi funcția. Liderul UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes, spune că numele de prefect pentru acest județ nu a fost încă stabilit. Virgil Ţurcaş, numit din partea PNL în decembrie 2019, va părăsi postul.
Potrivit presei locale, la Satu Mare, Tamas Altfatter va deveni prefect după ce în ultimii ani a fost subprefect. Este pentru prima dată când județul va avea un reprezentant al Guvernului susținut de UDMR ce va înlocui tot un personaj cu susținere liberală – Radu Bud.
În ceea ce privește Covasna, liderul local, Tamas Sandor, spunea în ianuarie că organizaţia pe care o conduce susţinea numirea subprefectului Cosmin Boricean în funcţia de prefect.
Îl păstrează PLUS pe Berbeceanu?
Una dintre cele mai interesante chestiuni va fi însă chiar desemnarea prefectului de București. Funcția este ocupată în acest moment de fostul comisar Traian Berbeceanu, susținut de PNL. Postul revine acum facțiunii PLUS din cadrul USR PLUS, așa că oamenii lui Dacian Cioloș vor trebui să decidă dacă Berbeceanu, care beneficiază de un anumit capital de imagine, va rămâne în funcție.
Tot USR PLUS va trebui să își numească oameni în Tulcea, Vaslui, Buzău, Harghita (PLUS); Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița (USR). Aici, județele sunt relativ împărțite – USR PLUS primind atât județe înstărite, precum Timiș, Argeș sau Suceava, dar și dintre cele mai sărace precum Vaslui sau Tulcea.
De subliniat că USR PLUS va putea numi prefectul chiar și în fieful liderului PSD, Marcel Ciolacu – la Buzău.
PNL va ocupa restul de 23 de prefecturi, respectiv: Ilfov, Prahova, Sibiu, Bistrița, Alba, Brașov, Mureș, Hunedoara, Caraș Severin, Bihor, Călărași, Olt, Dâmboviția, Dolj, Mehedinți, Teleorman, Giurgiu, Constanța, Vrancea, Iași, Neamț, Botoșani.
Județul Alba, condus de Florin Roman, va propune un prefect de la PNL, însă alți lideri puternici din teritoriu, precum Emil Boc – la Cluj, sau Gheorghe Flutur – la Suceava, vor avea prefecți de la UDMR sau USR PLUS care le vor sufla în ceafă.
„În realitate, de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și subprefect oameni politici. Terminăm cu această ipocrizie” CSEKE ATTILA, MINISTRUL DEZVOLTĂRII
TEHNIC VORBIND
OUG
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului.
Membri de partid
Funcțiile rămân de demnitate publică, iar cei care le dețin vor putea fi membri de partid, până acum având interdicție.
Schimbări
”Nu există nicio persoană în ultimii 12 – 13 ani, de când există această clasificare, care să fi exercitat mandate de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată că fiecare guvern a vrut să aibă reprezentanții proprii în administrația locală”, a mai spus Cseke Attila.
