Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Arhivă

Revocarea lui Kovesi. Ce argumente trebuie să ia în calcul Iohannis, pro şi contra şefei DNA

Procedura de revocare a procurorului şef al DNA, iniţiată de ministrul Justiţiei, este în acest moment în derulare, iar decizia finală îi revine preşedintelui Klaus Iohannis.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 17.03.2018 - 16:03

Procedura de revocare a şefei DNA a stârnit controverse în mediul judiciar, existând o dispută nu doar între Tudorel Toader şi Laura Codruţa Kovesi, ci şi între ministrul Justiţiei şi CSM, care a dat aviz negativ asupra acestei propuneri, informează, sâmbătă, Mediafax.

Procedura de revocare a fost iniţiată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe 22 februarie. Într-o conferinţă de presă, acesta a prezentat toate aspectele care stau la baza solicitării de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, raportul conţinând 20 de puncte în care sunt consemnate critici la adresa procurorului şef al DNA. Documentul a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei la 21 de ore de la declaraţii, conţinând discursul ministrului şi 11 anexe, decizii ale unor instituţii şi regulamente.

Anexele conţin articole din Codul Deontologic al magistraţilor, trei decizii CCR (privind conflictul juridic Guvern - Ministerul Public şi persoanelor care activează în instituţii ale statului nesubordonate Parlamentului de a se prezenta la o comisie de anchetă parlamentară ), raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul 2016, un raport al Comisiei de la Veneţia din anul 2010 şi un alt aviz al Comisiei, din anul 2012, privind OUG de modificare a Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare şi completare a Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

De asemenea, în document se regăsesc raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul de la DNA şi comunicatele Inspecţiei privind demararea controlului la DNA Ploieşti şi cel referitor la cercetarea disciplinară a Laurei Codruţa Kovesi.

Câteva motive invocate de ministrul Toader sunt următoarele:

- trei sesizări la CCR privind conflicte juridice de natură constituţională într-un singur an, dintre care în două cazuri Curtea a sancţionat comportamentul procurorului şef al DNA. Este vorba despre deciziile privind anchetarea OUG 13, refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă şi decizia privind Belina. Ministrul acuză de încălcare sistematică a prevederilor constituţionale

- neimplicarea procurorului şef DNA în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de către procurori, cum ar fi cei de la Ploieşti, despre care apăruseră informaţii privind abuzuri, dar şi eşecul Microsoft, precum şi transcrieri false în dosare

- modul de calcul al numărului de achitări dat de Direcţie, dar şi raportările eronate care ar fi fost prezentate de către instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.

- comportament excesiv de autoritar, implicându-se personal în dosarele altor procurori şi a prioritizat dosarele după impactul mediatic

-critici aduse altori puteri ale statului care ar fi afectat imaginea României

-critici aduse proiectelor de legi privind justiţia

Raportul ministrului Justiţiei a ajuns la Secţia pentru Procurori a CSM. La şedinţa care a avut loc pe 27 februarie, Kovesi şi-a prezentat apărarea în faţa CSM, dar şi în prezenţa ministrului Justiţiei:

-"Raportul scris al ministrului justiţiei aplică retroactiv efectele unor decizii ale CCR (..) Reproşează unui magistrat că nu a prevăzut că urmeaza o astfel de decizie. Ca şi când eu trebuia să ştiu că va fi declarat un conflict constituţional", spunea şefa DNA la CSM.

-de fiecare dată când a fost identificat un comportament ilegal sau lipsit de deontologie profesională au fost aplicate măsurile instituţionale

-în ceea ce priveşte numărul achitărilor, Kovesi a precizat că ministrul Justiţiei a prezentat date nereale şi nedovedite

- nu a contestat prin interviuri autoritatea Parlamentului, doar a sesizat vulerabilităţile

- nu şeful DNA se ocupă de transcrierile din dosare, iar acestea nu au fost falsificate

- nu există nici o dovadă că dosarele ar fi fost prioritizate în funcţie de impactul mediatic, dosarele sunt soluţionate în funcţie de criterii obiective

După şedinţă, avizul CSM a fost unul negativ, singurul vot în favoarea revocării fiind dat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Ulterior, pe 16 martie, Secţia a motivat decizia şi a trimis-o către Preşedintele României.

"CSM a luat cele 20 de puncte prezentate de mine, a luat răspunsurile procurorului şef, le-a sucit, le-a cosmetizat şi le-a luat de bune, în rest nu a făcut nimic. Nu se poate să ai un dosar atât de important, cu impact social, (n.r. dosarul Microsoft) să se prescrie răspunderea penală şi să vină procurorul şef şi să spună că a venit Înalta Curte şi a dat o altă interpretare. (...) Eu nu cred că acceptă cineva ideea că Înalta Curte modifică legea, ci o clarifică. Am citit cu atenţie toate răspunsurile la cele 20 de puncte, ele sunt în oglindă, adică ce a susţinut Kovesi CSM spune că e bine aşa. Cum e bine aşa? Când toată ţara vorbeşte despre faptul că un procuror abuzează în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi tu te duci cu el de mână la CSM să-i aperi reputaţia", a spus Tudorel Toader, vineri seară, la Antena 3.

Procurorii CSM au motivat avizul negativ dat cererii de revocare a şefei DNA, făcută de ministrul Justiţiei, menţionând, printre altele, că "în solicitare nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuţiile legale încălcate".

Documentul are 51 de pagini, prima parte a motivării conţinând susţinerile celor două părţi: ministrul Justiţiei şi procurorul şef al DNA.

Vă prezentăm, pe scurt, concluziile Secţiei pentru Procurori:

Secţia pentru procurori a CSM a explicat în motivare că legea "instituie un cadru legal privind revocarea din funcţiile de conducere, stabilind nu doar situaţiile în care aceasta poate interveni şi titularii propunerii, ci şi aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificării celor patru compoenente manageriale: organizarea eficientă a activităţii, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţii şi aptitudini manageriale".

"Se constată că, în cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuţiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată. Se observă existenţa unei enumerări generice a componentelor manageriale, fărtă o individualizare concretă: a resurselor nelegal folosite, a deficienţelor comportametale, a atribuţiilor neîndeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos", se precizează în document.

- deciziile CCR vizează o conduită viitoare, nu pot constitui un motiv de revocare. "Nu poate fi sancţionat un comportament anterior", spun procurorii CSM.

- în ceea ce priveşte colaborarea cu Parlamentul, prin neprezentare la comisia parlamentară, "Secţia pentru procurori apreciind justificată imposibilitatea procurorului-şef al DNA de a anticipa soluţia Curţii Constituţionale din data de 03.10.2017 referitoare la conduita sa, cu atât mai mult cu cât Inspecţia Judiciară a pronunţat la data de 25.09.2017 o rezoluţie de clasare, va înlătura prezentul motiv de revocare, ca netemeinic". Privind acuzaţia de arogare de către DNA a unei competenţe pe care nu o posedă, procurorii CSM reţin că exigenţele legislative naţionale şi internaţionale impun derularea unor anchete în orice cauză penală

-referitor la acuzaţia de contestarea a autorităţii Parlamentului prin critici aduse proiectelor de legi, Secţia pentru procurori a constatat că nu este o critică ci sunt "simple constatări cu privire la impactul anumitor modificări legislative asupra unor anchete penale".

- refeitor la Microsoft şi lipsa de reacţie privind procurorii din subordine, Secţia consideră total nejustificată imputarea unei conduite pasive şefei DNA.

-datele statistice nu confirmă susţinerile ministrului privind creşterea numărului de achitări şi creşterea cheltuielilor şi a raportărilor eronate

- comportamentul excesiv de autoritar al şefei DNA, Secţia pentru procurori apreciază motivul ca fiind neîntemeiat, întrucât argumentele invocate au fost anterior analizate şi înlăturate în raportul Inspecţiei Judiciare

- Secţia nu consideră că s-a implicat în dosare, iar prioritizarea cauzelor este anchetată de CSM

- privind acuzaţia de falsificare a unor transcrieri, secţia consideră nu se poate angaja răspunderea directă a procurorului şef pentru un act întocmit de un procuror din subordine.

Toate aceste argumente vor fi cântărite de preşedintele Iohannis, în momentul în care va decide dacă o revocă sau nu pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. Evident, decizia şefului statului va fi influenţată şi de alte criterii, nu doar de cele ale părţilor direct implicate.

De altfel, după cum declara însuşi Iohannis, imediat după ce ministrul Justiţiei i-a trimis cererea de revocare, decizia de a o demite (sau nu) pe şefa DNA va fi şi o chestiune de "oportunitate politică".

Comentarii

loading...