Comisia specială pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache (PSD) a adoptat, joi, proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 15 voturi pentru și trei împotrivă. Raportul va fi trimis Senatului, ca primă cameră sesizată. Potrivit unui amendament, organul de urmărire penală poate dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maxim un un de zile de la începrea urmăririi cu privire la faptă. În acest interval de un an e zile, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie la clasarea cauzei. De asemenea, instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.
Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută și în cazul în care hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei. O asttfel de situație este cea din dosarul fraudării referendumului din 2012, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Noua prevedere va putea fi aplicată și retroactiv.
O altă prevedere introduce un termen de până la șase luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ
Indicii temeinice pentru supraveghere
Parlamentarii au discutat și articolele care se referă la supravegherea tehnică, prin utilizarea unor metode precum interceptarea comunicațiilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, urmărirea prin mijloace tehnice sau obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane.
Membrii Comisiei au decis că supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când ”există indicii temeinice cu privire la pregătirea sau savârșirea unei infracțiuni”. Potrivit Codului de procedură penală în vigoare, supravegherea tehnică se dispune când există ”o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni”.
După încetarea măsurii de supraveghere tehnnică procurorul informează în scris în cel mult zece zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luata în privința sa. După momentul informării persoana supravegheată are dreptul da a lua la cunoștiință la cerere, de conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. Procurorul trebuie să asigure la cerere, ascultarea integrală a convorbirilor comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor.
Interdicții privind comunicarea publică
Comisia a adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii. “În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale. Interdicția privind referirea la persoanele suspectate ca și cum ar fi condamante este preluată dintre-o directivă europeană privind prezumția de nevinovăție. Directiva prevede, în esență, că este interzisă orice manifestare publică din partea autorităților care ar putea sugera vinovăția, înainte de aflarea verdictului. Parlamentarii PSD și UDMR au extins, practic, aria de aplicare a directivei, interzicând în general comunicarea de date din dosare.
De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. Totuși, autoritățile ”pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-o propunere a CSM, adoptată de Comisie.
Anularea probelor ilegale
Comisia specială a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.
Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.
