Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Odată aprobată definitiv, această tranșă va ridica totalul fondurilor accesate de România prin RRF la 12,97 miliarde de euro, consolidând finanțarea pentru reforme și investiții din cadrul NextGenerationEU.
Comisia Europeană precizează că această cerere de plată vizează fonduri destinate gestionării durabile a pădurilor, decarbonizării sectoarelor transporturilor și energiei, precum și reformelor din administrația fiscală și sistemul de pensii publice. De asemenea, sunt avute în vedere investiții în infrastructura de sănătate, infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități, consolidarea procesului decizional al guvernului, digitalizare, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și dezvoltarea sistemului de învățământ.
Instituția europeană arată că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape și 24 de obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului, aferente acestei cereri de plată.
Comisia Europeană arată că România a înregistrat progrese semnificative în implementarea cloudului guvernamental, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura urmărește modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date și furnizarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
Potrivit Comisiei Europene, România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în sectoarele transporturilor și energiei. Acestea includ introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
Executivul european precizează că România a revizuit cadrul fiscal prin modificări legislative menite să facă sistemul mai echitabil și mai eficient. Schimbările vizează reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale, prin simplificarea procedurilor și o distribuție mai echilibrată a sarcinii fiscale.
Aceste modificări urmăresc consolidarea finanțelor publice și crearea unui mediu mai favorabil pentru mediul de afaceri.
