Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Retrospectivă: 2015, un an al schimbărilor în PSD

Partidul Social Democrat a trecut, în 2015, prin multe schimbări, astfel că a pierdut guvernarea, prin demisia fostului premier Victor Ponta, a schimbat liderul, prin alegerea lui Liviu Dragnea, la şefia partidului şi a modificat rolul pe care liderii locali în au în luarea deciziilor. Mai mult, adoptarea Codului de etică şi de conduită a dus la înăsprirea condiţiilor de desemnare a candidaţilor. în alegeri, cât şi stabilirea situaţiior în care membrii PSD pot pierde sprijinul.

Share

Roxana Petre 0 comentarii

Actualizat: 18.12.2015 - 13:00

Partidul Social Democrat a trecut, în 2015, prin multe schimbări, astfel că a pierdut guvernarea, prin demisia fostului premier Victor Ponta, a schimbat liderul, prin alegerea lui Liviu Dragnea, la şefia partidului şi a modificat rolul pe care liderii locali în au în luarea deciziilor. Mai mult, adoptarea Codului de etică şi de conduită a dus la înăsprirea condiţiilor de desemnare a candidaţilor. în alegeri, cât şi stabilirea situaţiior în care membrii PSD pot pierde sprijinul, informează Agerpres.

Deşi liberalii au avut numeroase iniţiative pentru demiterea lui Victor Ponta, din funcţia de premier, el a răspuns invariabil că nu intenționează să plece din fruntea Executivului câtă vreme se bucură de susținere politică şi a precizat că nu se consideră a fi "de neînlocuit", dar că, în opinia sa, un astfel de gest politic ar reprezenta o trădare față de românii care au votat USL la alegerile din anul 2012.

La nivel național, liberalii au strâns peste 150.000 de semnături pentru demiterea lui Victor Ponta, în cadrul campaniei "Semnează-i demisia lui Ponta". Mai mult, ei au organizat un miting împotriva guvernului PSD și a lui Victor Ponta și au depus la Parlament, în data de 21 septembrie, o moțiune de cenzură intitulată "Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!", care a fost însă respinsă prin votul deputaților și al senatorilor.

Citeşte şi: Culisele unui scandal: ce au de împărţit PSD și ALDE

Cu toate acestea, demisia lui Victor Ponta din funcția de premier nu s-a datorat eforturilor Opoziției, ci a survenit, în data de 4 noiembrie, ca urmare a tragediei de la Clubul Colectiv, care a determinat mii de români să se unească în jurul sloganului "Corupția ucide" și să protesteze împotriva Guvernului și a clasei politice, zile la rând, pe străzile Capitalei, dar și în alte orașe mari din țară. Astfel, PSD a pierdut guvernarea în favoarea unui guvern de tehnocrați, condus în prezent de fostul comisar european al României, Dacian Cioloș.

"Colegii mei sunt, în mod legitim, supărați că un Guvern performant, care a făcut foarte multe lucruri bune pentru România, a trebuit să demisioneze, în frunte cu prim-ministrul, din cauze care nu țin de guvernare efectiv", afirma Liviu Dragnea în urma demisiei lui Ponta din fruntea Executivului.

În luna iulie, ancheta Justiției împotriva sa l-a determinat pe Victor Ponta să își anunțe, pe Facebook, demisia din toate funcțiile de conducere deținute în PSD pentru a-și demonstra "nevinovăția față de acuzațiile aduse".

"PSD a fost și va fi mereu singurul partid în care am activat politic, pe care îl iubesc și cu care mă voi mândri mereu. Am încercat să fiu un plus pentru partid și un lider cu care să vă mândriți. Nu am considerat niciodată că poziția sau funcția mea personală sunt mai importante decât imaginea și performanță partidului", afirma Victor Ponta în scrisoarea adresată conducerii PSD prin intermediul rețelei de socializare.

Astfel, demisia lui Ponta de la șefia PSD a dat startul luptei interne pentru ocuparea funcției de președinte. Liviu Dragnea, Șerban Nicolae, Daniel Savu și Robert Negoiță și-au anunțat intenția de a candida însă, în cursă a rămas, în final, doar candidatul Liviu Dragnea.

Citeşte şi: Șeful PSD Satu Mare, Mircea Govor, a fost trimis în AREST la domiciliu

Acesta a fost validat, cu unanimitate de voturi, în funcția de lider al PSD în urma Congresului Extraordinar din 18 octombrie, după ce în jur de 443.000 de membri PSD exprimaseră anterior, la scrutinul intern organizat în data de 11 octombrie, un vot de încredere în favoarea lui Liviu Dragnea și a măsurilor propuse de către acesta pentru partid — "structuri de conducere mai suple" și adoptarea unui "Cod al onoarei".

"Nu voi avea nicio ezitare de a duce la capăt toate angajamentele pe care le-am luat", i-a asigurat Liviu Dragnea, din noua postură, pe social-democrați.

Alegerea lui Dragnea în fruntea social-democraților nu a fost văzută însă cu ochi buni de către Opoziție, co-președintele PNL Alina Gorghiu afirmând că, în opinia sa, ''Dragnea e o soluție la fel de proastă ca și Ponta pentru PSD''. Liviu Dragnea este condamnat, în dosarul "Referendumul", la un an de închisoare cu suspendare sub acuzația fraudării referendumului organizat, în anul 2012, pentru demiterea președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Liviu Dragnea a dorit ca social-democrații să aibă o structură de conducere mai suplă. În aceste condiţii, în data de 18 octombrie, delegații Congresului Extraordinar al partidului au aprobat modificările propuse de către acesta pentru Statutul PSD.

"Biroul Permanent Național devine forul de conducere, analiză, decizie politică și reacție rapidă având în componență un număr mai restrâns de membri — vor fi 14 vicepreședinți, dintre care patru femei. Vicepreședinții nu pot fi simultan și președinți de organizație județeană, cu excepția vicepreședinților din rândul femeilor", stipulează unul dintre principiile adoptate de Congres.

De asemenea, un alt principiu adoptat prevede că președintele PSD poate solicita Comitetului Executiv Național vot de încredere pentru activitatea desfășurată de către membrii BPN, pentru activitatea coordonată de președintele Consiliului Național în cadrul acestei structuri, precum și pentru activitatea desfășurată de către miniștrii PSD.

Citeşte şi: Deputatul Dolineaschi, urmărit penal, în dosarul şefului PSD Satu Mare. În acelaşi dosar, audiat şi Dragnea

Prin modificarea Statutului, Consiliul Național al PSD și-a schimbat rolul fiind transformat din for de decizie într-o structură care propune și dezbate programe și politici în mediul politic, urmărind, totodată, și creșterea calității procesului de elaborare a documentelor de strategie ale partidului.

Pe 9 decembrie,în ședința CExN, a fost adoptat "Codul onoarei" propus de către Liviu Dragnea. Documentul stabileşte situațiile în care candidaților la ocuparea unor funcții politice sau administrative alese sau numite li se poate retrage susținerea politică.

Potrivit codului, nu vor mai avea susținerea PSD persoanele împotriva cărora s-a început urmărirea penală, au fost trimise în judecată sau s-a pronunțat împotriva lor o hotărâre judecătorească de condamnare pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau fapte comise cu violență. Nici persoanele care se află în stare de arest preventiv, arest la domiciliu, control judiciar pentru orice tip de infracțiune nu vor mai beneficia de sprijinul formațiunii.

Același tratament se aplică și celor care: au deținut funcții în organele de conducere la nivel central și județean ale PCR, UTC sau UASCR; au manifestat un comportament injurios, agresiv sau neadecvat față de cetățeni; au avut atitudini și declarații extremiste sau discriminatorii, de gen, religie sau naționalitate; au fost membri sau colaboratori ai fostei Securități, ca poliție politică sau au fost dovediți ofițeri acoperiți.

Nici cei care înregistrează datorii, ca persoană fizică, la bugetul local al comunității în care candidează sau au relații comerciale cu instituția pentru care candidează sau cu instituțiile din subordinea acesteia nu vor mai beneficia de sprijinul politic al partidului. O altă situație în care PSD nu va asigura sprijin politic unui posibil candidat la o funcție publică aleasă sau numită se referă la persoanele care "au obținut lucrări, diplome sau alte titluri științifice prin plagiat sau furt intelectual dovedit prin hotărâre judecătorească".

Totodată, celor care "se află sub incidența unei hotărâri judecătorești definitive privind incompatibilități sau conflict de interese" sau "au completat în fals sau cu omisiuni declarațiile de avere sau de interese, în cazul în care aceste nereguli au fost constatate printr-o decizie definitivă a instanței" li se va retrage sprijinul politic al PSD.

Citeşte şi: Dragnea îi cere lui Iohannis reexaminarea legii care interzice publicitatea la farmacii şi medicamente

Nu în ultimul rând, prin adoptarea Codului de etică, s-a stabilit că între candidații PSD pentru funcțiile alese la alegerile locale și parlamentare din anul 2016 și cetățenii din comunitățile în care candidează se va încheia un "Contract social".

Codul de etică și conduită se aplică tuturor persoanelor ce au calitatea de membri ai PSD, indiferent dacă ocupă sau nu funcții politice, de reprezentare sau de conducere în diversele structuri politico-administrative, centrale sau locale. "Am adoptat niște criterii pentru că majoritatea zdrobitoare din partid vrea să vină cu candidați care nu sunt prinși cu luare de mită sau cu dare de mită, care nu sunt condamnați pentru fapte de corupție, care nu sunt în stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, care nu au fost dovediți printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă că și-au obținut diplome sau alte titluri prin plagiat, nu au deținut funcții politice sau de conducere în structuri ale fostului partid comunist.

Adică oameni care nu au manifestat un comportament injurios, agresiv, oameni care nu au atitudini sau declarații xenofobe, extremiste, discriminatorii de gen, religie sau naționalitate, care n-au fost membri sau colaboratori ai fostei Securități ca poliție politică sau au fost dovediți ca agenți acoperiți, adică cu oamenii care nu au relații comerciale cu primăria pentru care vor să candideze sau cu oameni care nu au completat în fals sau prin omisiuni declarații de avere sau de interese', a explicat Liviu Dragnea.

Lista candidaților PSD la alegerile locale din 2016 va fi definitivată, cel mai probabil, la începutul anului viitor.

 

Citește totul despre:

Comentarii